BC: Compania Golban Trade este recunoscută pentru proiectele rezidențiale la care a contribuit și contribuie. Ce v-a determinat să vă orientați și spre segmentul de drumuri și poduri? Este o diversificare a portofoliului sau o viziune pe termen lung de a contribui la dezvoltarea infrastructurii naționale?
Teodor Golban: Este vorba despre mai mulți factori. Este o chestie ce ține de dezvoltarea durabilă, de coeziunea teritorială, contribuind la dezvoltarea infrastructurii localităților. De fapt, creștem șansele pentru o viață mai bună în regiuni. Acest lucru înseamnă oameni reveniți de peste hotare, care decid să rămână acasă. Este o provocare asumată. Chiar la nivel personal, văd o oportunitate majoră de a contribui activ la dezvoltarea localităților și la modernizarea țării. Totodată, este și o diversificare strategică a portofoliului de lucrări, necesară pentru evoluția companiei noastre. Suntem conștienți de necesitatea iminentă de reabilitare și construcție a infrastructurii naționale, mai ales în contextul în care Republica Moldova își propune o aliniere la standardele Uniunii Europene. Odată cu integrarea în spațiul comunitar, va exista un volum semnificativ de finanțare pe această direcție. Am evaluat piața și am ajuns la concluzia că avem o perspectivă de creștere solidă, iar concurența, deși există, nu este atât de puternică, astfel încât să descurajeze intenția și angajamentul nostru real față de calitate.
BC: Care sunt cele mai mari provocări pe care le identificați în infrastructura rutieră a Republicii Moldova și cum ar putea o companie specializată în beton armat precum Golban Trade să contribuie la rezolvarea lor?
Teodor Golban: Cea mai mare provocare sistemică nu este neapărat la nivel de execuție, ci la nivelul de proiectare și finanțare. Dacă ar fi să evaluăm infrastructura națională la capitolul durabilitate și comoditate, nota acordată ar fi un modest cinci din zece. După mine, rădăcina acestei probleme nu este strict legată de calitatea executării lucrărilor sau de bunavoință a companiilor implicate în construcția infrastructurii, ci mai degrabă de o lipsă de viziune. De multe ori, bugetul preconizat pentru lucrările de amenajare, modernizare, reabilitare sau construcție capitală este subdimensionat. De multe ori, bugetul preconizat la licitațiile de achiziții înseamnă sume care, de la bun început, nu pot acoperi costul unor lucrări cu adevărat calitative. Spre exemplu, în Israel, grosimea stratului de asfalt și pietriș este de 38 de centimetri, lucru care, respectiv, costă. La noi însă, antreprenorii se ciocnesc, din start, de o bugetare superficială, mai și coboară prețul pentru a câștiga, ceea ce duce la un viciu de sistem. Se economisește din contul materialelor și tehnologiei, iar rezultatul este un drum care cedează peste doi ani.
Teodor GOLBAN, fondator al companiei de construcții Golban Trade
BC: Experiența dumneavoastră pe șantierele din Israel și utilizarea tehnologiilor avansate sunt puncte forte. Ce tehnologii specifice, folosite în construcții rezidențiale, ar putea fi adaptate pentru a îmbunătăți calitatea și durabilitatea drumurilor și podurilor?
Teodor Golban: Deși nu putem dezvălui detalii tehnologice specifice, filosofia noastră este clară în acest sens: dacă nu investim constant în tehnologie, nu putem fi destul de competitivi și eficienți în ceea ce facem. Am implementat deja practici care ne permit să oferim lucrări durabile în timp. Este vorba despre sisteme de cofraje și susținere care permit execuția rapidă și precisă a pasajelor și a structurilor de sprijin, respectând toleranțe mult mai mici decât cele uzuale. Totodată, vreau să menționez că ne orientăm pe studiul experienței sau, mai bine zis, al bunelor practici din țări cu niște condiții climaterice asemănătoare cu ale noastre, precum țările baltice sau cele scandinave. La fel, analizăm minuțios fluxul automobilelor și sarcina la care vor fi supuse structurile pe care le edificăm.
3 poduri de mici dimensiuni deja construite în trei luni de activitate pe direcția infrastructură
BC: Cum veți garanta că proiectele executate de Golban Trade vor avea o rezistență superioară în fața condițiilor climatice și a traficului intens?
Teodor Golban: Oferim garanția standard din industrie, dar marea diferență între noi și competitori este că noi planificăm foarte atent și riguros structurile lucrărilor de la bun început. De asemenea, avem un angajament ferm să nu facem economii pe seama calității materialelor sau a execuției. Conform standardelor naționale, drumurile trebuie să reziste la o sarcină de 40 de tone. Garantăm că cele la care vom contribui noi vor rezista. Însă țin să repet: calitatea lucrărilor depinde, din start, de bugetul alocat. Dacă statul nu pune accent pe calitate, ci doar pe preț, e greu să oferi parametrii potriviți pentru o durabilitate de 30-40 de ani. Viziunea noastră este de a proiecta și executa lucrări cu o durabilitate chiar și de jumătate de secol, dar acest lucru necesită un angajament financiar pe măsură din partea autorităților. De exemplu, în Finlanda și Germania, proiectele sunt gândite pentru o durabilitate chiar și de 60-80 de ani, iar amortizarea investiției este extinsă pe o durată similară. La noi, din cauza capacităților financiare limitate, statul și investitorii nu-și permit o asemenea planificare pe termen lung, iar proiectele sunt gândite pe termen scurt, ceea ce duce la deteriorare rapidă și costuri ridicate de reparații.
Dacă lucrările de infrastructură sunt de o calitate proastă, rădăcina problemei nu este neapărat la agentul economic care desfășoară lucrările, ci în bugetul de multe ori subdimensionat, autoritățile propunând la licitații sume care prejudiciază, din start, calitatea și durabilitatea lucrărilor.
BC: Construcția de drumuri și poduri necesită o expertiză și specializare aparte. Cum intenționați să vă adaptați echipa și să atrageți specialiștii necesari pentru a gestiona proiecte de anvergură în infrastructură?
Teodor Golban: Într-adevăr, este nevoie de oameni cu specializare în acest sens. Noi simțim o criză acută de cadre, mai ales în domeniul tehnic și ingineresc. Spre exemplu, la un anunț de angajare a unui jurist, avem 40 de dosare depuse în două săptămâni, la anunțul pentru un inginer de infrastructură, avem un dosar depus în doi ani. Altă problemă ține de lipsa anumitor abilități profesionale la specialiștii care vin la angajare. Din 100 de angajați, 70 pleacă în primele două luni, deși salariile oferite sunt destul de mari. Mulți angajați nu vor să-și asume responsabilitatea individuală la locul de muncă, ceea ce este în disonanță cu valorile noaste ca și companie. Dar ca să revin la întrebare, soluția noastră imediată este investiția masivă în cursuri interne de profesionalizare, în proceduri și standarde de lucru noi, adaptate la necesitățile reale. Aceste cursuri nu se vor baza pe standarde vechi, ci vor include proceduri clare și specifice care descriu exact „cum se începe și cum se termină fiecare lucrare”. Acest lucru este o necesitate, având în vedere faptul că forța de muncă a fost educată mai mult ca simplă mână de lucru, nu ca specialiști capabili să aplice tehnologii avansate.
Pentru anul 2026, ne propunem să creștem echipa de la 330 de oameni la 500. Apropo, am gândit în așa fel instruirile interne ca fiecare angajat să poată munci atât la construcții rezidențiale, cât și la structuri de infrastructură. De altfel, ar fi binevenit ca statul să intervină și să finanțeze programe de aduceri ale echipelor internaționale de specialiști, care să lucreze direct pe șantier, cot la cot cu specialiștii locali, pentru a-i instrui.
BC: Cum asigurați o colaborare onestă și transparentă cu autoritățile publice, dat fiind faptul că sectorul infrastructurii este adesea perceput ca vulnerabil la capitolul transparență?
Teodor Golban: Suntem corecți în ceea ce promitem și facem – este garanția onestității noastre. La capitolul transparență, la fel, suntem disciplinați, o dovadă în acest sens fiind licitațiile de 120 milioane de lei câștigate în anul 2025. Aș vrea să spun mai multe despre cauzele percepției că sectorul dat este netransparent. În opinia mea, este greșit ca criteriul principal pentru a învinge la licitații să fie prețul cel mai mic. Acest lucru deschide ușa jocurilor de culise și a monopolurilor. Noi propunem eliminarea prețului ca unic criteriu și introducerea unor parametri mai exigenți la capitolul calitate. Totodată, așa cum se întâmplă în Germania, constructorii ar trebui obligați să cotizeze la o asociație profesională care să se ocupe de evaluarea corectitudinii jucătorilor din sector. Nu în ultimul rând, este importantă răspunderea individuală a profesioniștilor. Este esențial ca inginerul, proiectantul sau specialistul care semnează un act să răspundă personal pentru calitatea acelor lucrări. Astfel, va fi descurajat fenomenul corupției angajaților.
330 de lucrători activează acum în cadrul companiei pe plan național, în următorul an, numărul acestora va crește până la 500
BC: Cum ați gestiona potențialul impact negativ al proiectelor de infrastructură în derulare asupra comunităților locale (de ex., devieri de trafic, poluare fonică) și cum ați vorbi cu publicul pe seama acestui fapt?
Teodor Golban: Deranjurile sunt inevitabile, dar ele trebuie gestionate chibzuit. În primul rând, ne vom concentra pe lucrul intensiv, adică 24 de ore din 24, la obiectivele de importanță critică, cum ar fi podurile și intersecțiile cu trafic intens, pentru a scurta la maximum perioada de disconfort. În al doilea rând, vom dezvolta o secție dedicată care va asigura comunicarea cu comunitățile și beneficiarii, monitorizând feedbackul și intervenind rapid pentru a rezolva orice problemă.
BC: Unde vedeți piața lucrărilor de infrastructură din Republica Moldova în următorii 5-10 ani? Ce schimbări credeți că sunt esențiale pentru a atinge un nivel de dezvoltare similar cu cel al țărilor europene?
Teodor Golban: Piața va crește semnificativ. Sunt absolut sigur că în următorii 5-10 ani, vor fi investite sute de milioane de euro în infrastructură. Perspectivele sunt mari pe această direcție, mai ales odată cu deblocarea fondurilor de pre-aderare. În ce privește schimbările esențiale, care ar putea să ne propulseze spre un nivel de dezvoltare mai înalt, aici, este vorba despre dimensiunea educațională și mentalitate. Trebuie să ne adaptăm mai rapid la standardele europene. Suntem o țară cu o populație mică, iar adaptarea ar trebui să fie mai rapidă decât în statele mai mari. Trebuie să încetăm să alegem în funcție de „ce e mai ieftin” și să înțelegem că investiția inițială în calitate aduce economii pe termen lung. Aici, aș adăuga o vorbă des întâlnită pe când îmi desfășuram activitatea în Israel: „Noi nu suntem atât de bogați să ne permitem lucruri ieftine”.
Este important ca oamenii să nu caute mereu vinovați și să scape de ideea de a găsi numaidecât un țap ispășitor. Este necesar de înțeles că problema drumurilor este una sistemică, ea începe de la bugetul de stat și se termină cu mentalitatea noastră de a alege mereu mai ieftin.
BC: Ce mesaj ați dori să transmiteți autorităților și cetățenilor referitor la angajamentul Golban Trade de a contribui la construcția unei infrastructuri moderne și durabile în Republica Moldova?
Teodor Golban: Îmi place să cred că autoritățile apleacă urechea la mesajele venite din sectorul real al economiei. Mesajul meu constant pentru demnitari este să pună accent pe educația viitorilor specialiști. Un inginer sau un tehnician trebuie să fie instruit suficient pentru a face față provocărilor de pe piața muncii. Un zidar trebuie să știe că meseria lui nu ține doar de tehnologiile valabile 200 de ani în urmă. Suntem gata să punem umărul la aceste schimbări, și chiar o facem deja. Specialiști bine instruiți înseamnă mai multe companii viabile și, respectiv, mai mulți bani la buget. Totodată, în multe domenii, este nevoie de a dezvolta instruirea etică a specialiștilor pentru a contribui la conștientizarea conceptului de responsabilitate individuală și a scădea riscul mituirii. Este important să deschidem orizonturile, să renunțăm la stereotipuri precum că standardele sunt prea scumpe pentru noi. Este necesară crearea mecanismelor legislative care să măsoare calitatea, nu doar prețul.
Vreau să-i rog pe cetățeni să fie mai indulgenți și înțelegători cu cei care desfășoară lucrări de reabilitare sau modernizare a infrastructurii. Este important ca oamenii să nu caute mereu vinovați. Trebuie să înțelegem că problema drumurilor este sistemică: începe de la bugetul de stat și se termină cu mentalitatea noastră de a alege mereu ce e mai ieftin. Populația este și trebuie să fie o parte din soluție, nu doar din problemă. O infrastructură durabilă este o investiție colectivă și ea necesită un angajament la fel de ferm din partea tuturor. Cetățenii trebuie să înțeleagă că, dacă există o problemă în societate, trebuie să se implice. Schimbarea pornește de la responsabilitatea individuală și nu de la așteptarea ca „autoritățile” să rezolve totul.
