Dle Mihai Bologan, ați construit, practic, de la zero, iData, mizând pe o piață ce s-ar părea că este prea mică pentru Republica Moldova. De ce ați ales acest domeniu și cum vedeți rolul companiei dvs.?
Mihai Bologan: Atunci când am decis să fondez compania Date Inteligente, aveam o idee fixă, că sunt un specialist bun în domeniu. Activând în cadrul altor organizații, am coordonat efectuarea de sondaje, proiecte de cercetare, inclusiv de complexități destul de înalte. Spre exemplu, în calitatea de fondator al ONG-ului Institutul IDEA, am efectuat pentru Guvern recensământul angajaților din domeniul public. Am întocmit o bază de date despre peste 200 mii de persoane, care primeau salarii din sectorul public. Un proiect de o astfel de anvergură mi-a dat încrederea că pot realiza proiecte mari în domeniul datelor. Pe atunci, mă aflam într-o zonă de confort personal, lucram într-un proiect internațional, aveam un salariu foarte mare, chiar și pentru standardele de azi, însă nu creșteam profesional. Aveam 31 de ani și simțeam nevoia de o provocare și am decis să fondez o companie de cercetări sociologice. Știam că există o piață formată și cunoșteam și cine sunt principalii actori, dar lansarea iData nu a fost legată de un studiu amănunțit al pieței, ci de provocarea de a crește profesional. Abia peste vreo cinci ani de activitate, am început să mă compar cu alți jucători, să văd care este poziția noastră pe piață. Anul trecut a fost cel mai bun an pentru iData și presupun că am urcat pe locul trei pe piața serviciilor sociologice.
Ce ați descoperit pe această piață?
Mihai Bologan: Am descoperit o piață foarte bine împărțită, cu jucători destul de mari. Am aflat și că pentru clienții cercetărilor este mai importantă experiența companiei decât profesionismul oamenilor din companie. A fost o descoperire tristă, însă nu m-am descurajat.
Primii doi ani au fost dificili, până am găsit primii clienți și le-am câștigat încrederea. Pentru a progresa, am utilizat intens inovații și soluții tehnice. Astfel, timp de doar șase luni, am colectat chestionare pe hârtie, ulterior, tot procesul a devenit electronic. Avem și posibilitatea de a verifica întregul proces de colectare a datelor. Softul se dezvoltă și beneficiem de toate opțiunile noi.
Pentru mine, este important ca iData să rămână alături de businessul din Moldova. Impactul serviciilor noastre asupra companiilor este imediat și sesizabil. Cercetările iData le sugerează managerilor ce branduri noi să creeze, ce slogane să lanseze, ce strategii de marketing să adopte.
Care este relația dvs. cu mediul de afaceri, cum a evoluat percepția firmelor autohtone privind cercetările sociologice?
Mihai Bologan: Conștientizarea rolului studiilor sociologice a sporit, cu siguranță. Cu cât este mai mare compania, cu cât profilul de activitate este mai diversificat, cu atât interesul față de analize este mai mare. În general, companiile active, care investesc mult în publicitate, lucrează pe piețe competitive, au nevoie de date exacte, pentru a ști care este percepția notorietății brandurilor lor, cum consumatorii apreciază calitatea produselor și mulți alți indicatori de marketing, care îi ajută să înțeleagă cota de piață deținută și cât de satisfăcuți sunt clienții. Este foarte important profilul consumatorului: cine sunt oamenii, ce bunuri consumă în funcție de nivelul de studii, de nivelul de venit, de reședință, vârstă etc.
Ce valoare adăugată obțin companiile care apelează la studiile sociologice?
Mihai Bologan: În general, companiile care investesc foarte mult în marketing au nevoie de astfel de cercetări pentru a veni cu mesaje cât mai țintite pentru anumite categorii de consumatori. Noi putem determina la ce atrage clientul atenție în primul rând, cum compară etichetele, să testăm denumiri noi de produse. Am ajutat la rebrandinguri atât în ce privește denumirea, cât și elementele vizuale. Într-un final, studiile noastre asigură companiilor ca banii investiți în marketing să fie cheltuiți cât mai eficient. Avem și studii de ordin social: respectarea drepturilor omului, accesul la serviciile de sănătate și educație, drepturile minorităților, studii pe aspecte precum dezinformarea, refugiații, integrarea lor în societate, percepția războiului din Ucraina. În mass-media, apărem cu studii politice, dar, până la urmă, scopul primordial este să susținem dezvoltarea businessului.
Urmăriți constant evoluția statisticilor la nivel național. Care este rolul statisticii și al unui birou de statistică într-o economie de piață?
Mihai Bologan: În contextul digitalizării, acest rol ar putea să se modifice la un moment dat. Biroul Național de Statistică colectează informații despre multe domenii, inclusiv despre populație și structura ei, despre economie și ramurile ei, finanțe, minimul de existență, veniturile populației. Este o instituție care trebuie să fie independentă și pare a fi ca atare. Datele BNS sunt utilizate pentru elaborarea politicilor statului, pentru cercetări în economie. Este de remarcat că BNS a înregistrat multe progrese în ce privește prezentarea datelor, stocarea lor. Acum, este mult mai simplu de accesat datele, dar rămâne problema cu publicarea lor: uneori, sunt disponibile prea târziu pentru a fi utile în activitatea curentă. În economia modernă, datele trebuie furnizate cât mai rapid: ele sunt cu atât mai valoroase, cu cât sunt mai rapide, exacte și veridice. În 2020, am concurat și eu la funcția de director al BNS și am obținut un scor foarte bun locul 2. Până la urmă, e bine că BNS este condus de un specialist în domeniu, iar eu îmi continui cu succes activitatea în sectorul privat.
Impactul serviciilor noastre asupra companiilor este imediat și sesizabil. Cercetările iData le sugerează managerilor ce branduri noi să creeze, ce slogane să lanseze, ce strategii de marketing să adopte.
Mihai BOLOGAN
Anul trecut, s-a produs un nou recensământ, un eveniment statistic de anvergură, care se întâmplă o dată în deceniu. Cum evaluați calitatea acestuia?
Mihai Bologan: Este al treilea recensământ efectuat după proclamarea independenței Republicii Moldova. Primul a fost în 2004 și a scos în evidență datele reale pentru acea perioadă. Ele au fost însă prezentate destul de târziu și nu au fost încadrate în statistica curentă. În 2014, a avut loc un recensământ catastrofal, în opinia mea. Spre exemplu, el a arătat o scădere a populației municipiului Chișinău în condițiile în care capitala este printre puținele localități unde numărul locuitorilor crește. În 2024, au fost corectate erorile anterioare, recensământul recent a arătat numărul real al populației capitalei și a scos în evidență depopularea celorlalte regiuni. Nici el nu este ideal, în special pe astfel de chestiuni precum numărul refugiaților. Până la urmă, este totuși un recensământ util. În rezultatul lui, mulți indicatori macroeconomici, care ar trebui să țină cont de numărul populației, cum ar fi PIB per capita, urmează să crească. Un alt indicator, care se modifică în sens pozitiv, este creșterea ratei de fertilitate. O constatare importantă este și menținerea ponderii înalte a numărului angajaților din sectorul bugetar. Peste 200 mii de bugetari la o populație de 2,4 milioane de oameni, inclusiv pensionari și copii, este mult prea mult. Este inadmisibil de menținut în continuare o povară atât de mare pe economie, pe mediul de afaceri.
