Moldova HiTech Park: Motor economic sau afacere imobiliară?

Sectorul tech a devenit un pilon de bază al economiei naționale, generând circa 7,2% din PIB, aproape la același nivel cu sectorul agricol, care, în mod tradițional, era dominant. Motorul acestei creșteri este forța de muncă calificată. Circa 4,5% din populația activă a Moldovei lucrează în IT – al doilea cel mai mare procent din Europa, fiind depășit doar de Estonia. Serviciile IT reprezintă între 25% și 26% din totalul exporturilor de servicii, asigurând un flux vital de valută străină.

Vitalie Tarlev, expert în digitalizare la Consiliul Economic de pe lângă Primul Ministru, accentuează cât de importantă este ponderea mare a acestora pentru sănătatea financiară a țării. Totodată, pentru a oferi în continuare locuri de muncă bine plătite, statul trebuie să vină constant cu inițiative noi și ambițioase, precum este și Moldova HiTech Park, menit să asigure trecerea de la un model de creștere bazat pe outsourcing la unul centrat pe produse proprii.

„Republica Moldova trebuie să se orienteze spre stimularea creării de produse cu valoare adăugată înaltă. Asta înseamnă că afacerile locale trebuie să-și creeze și să dețină proprietate intelectuală, fie că e vorba de o platformă software completă, un serviciu sau un joc de calculator, dezvoltat cap-coadă”, spune oficialul. Potrivit expertului, scopul este să păstrăm valoarea cea mai mare în țară, care să se răsfrângă apoi și asupra altor sectoare.

„BILETUL DE START” DE 200 DE MILIOANE DE EURO

Arhitectura financiară a proiectului este concepută special pentru a îmbina ambiția sectorului public cu capitalul privat. Suma de 200 de milioane de euro, care a atras multă atenție, nu este costul final. Michelle Iliev, secretar de stat pentru digitalizare, spune că acesta este doar un bilet de start. „Practic, această sumă inițială, finanțată de stat, are scopul să reducă riscurile proiectului pentru sectorul privat. Acești bani publici vor finanța lucrările esențiale și cele mai costisitoare: drumurile de acces, rețelele de utilități și chiar prima clădire de birouri”, explică ea. Punând această „primă cărămidă”, Guvernul vrea să le dea investitorilor privați încrederea să vină și ei cu propriul capital pentru etapele ulterioare.

Vitalie Tarlev oferă mai multe detalii despre investiție. El precizează că cele 200 de milioane de euro, reprezentând investiții de capital, acoperă toată infrastructura conexă necesară pentru o comunitate funcțională. Aici intră cafenele, restaurante și facilități sportive, dar și drumurile, sistemele de încălzire și cele de aer condiționat. Strategia de dezvoltare a autorităților se bazează pe un model „trepied”. Guvernul asigură terenul și un cadru legal clar. Donatorii internaționali ajută la validarea proiectului și la poziționarea acestuia în fața investitorilor. Și, în cele din urmă, se mizează pe finanțarea din sectorul privat, care ar urma să susțină cea mai mare parte a dezvoltării infrastructurii.

Estimările arată că investiția inițială de 200 de milioane de euro în infrastructură ar putea genera, în câțiva ani, beneficii economice de aproximativ 500 de milioane. Pe parcursul primelor două decenii, se anticipează că parcul va genera un aport economic net de circa 1,28 miliarde de euro și va crea aproape 21 mii de locuri noi de muncă.

50 DE HECTARE ÎN SLUJBA INOVAȚIEI

HiTech Park va fi o entitate fizică, una palpabilă, spre deosebire de modelul de succes al parcului virtual (Moldova IT Park sau MITP), care oferă acel impozit unic de 7% companiilor IT indiferent de unde activează acestea. Noul parc va fi amplasat pe un teren de 50 de hectare în Stăuceni, la marginea capitalei.

Dezvoltarea este planificată pe etape. În prima fază, se vor amenaja primele 24 de hectare. Ulterior, în etapa a doua, va fi dezvoltat și terenul rămas, unde se planifică includerea unor zone rezidențiale. Scopul este crearea unei comunități de sine stătătoare, în care oamenii să poată lucra, învăța și locui.

Proiectul este administrat de o companie dedicată, SRL „Moldova HiTech Park”, care a fost înregistrată pe 9 septembrie 2025 și deține un mandat pe 30 de ani pentru dezvoltarea locației. Structura acționariatului reflectă principiul „Tripla Elice”, care impune o interacțiune strânsă între mediul academic, industrie și Guvern. Statul, prin Agenția Proprietății Publice, deține pachetul majoritar, cu 55%. Municipiul Chișinău și orașul Stăuceni au câte 15%. Iar două dintre cele mai importante instituții academice ale țării – Universitatea Tehnică a Moldovei și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” – dețin fiecare câte 7,5%.

Această punere la un loc a intereselor publice, private și academice, reprezintă modelul de bază al parcului pentru inovație. Planul de amenajare a terenului reflectă același mix: 60% sunt alocate pentru birouri, 15% pentru facilități universitare, 10% pentru zone de producție high-tech, 5% pentru start-upuri, alte 5% pentru laboratoare de cercetare medicală și 5% pentru un campus studențesc.

Michelle Iliev menționează că scopul parcului este să adune la un loc punctele forte pe care Moldova deja le are. Prin amplasarea în același loc a sectoarelor precum agricultura, medicina și IT, parcul își propune să dea naștere unor proiecte inter-sectoriale, de exemplu, la intersecția dintre AgriTech și Inteligența Artificială, sau între HealthTech și inginerie. Conceptul se inspiră din lecțiile unor exemple internaționale de succes, printre care parcurile tehnologice din Málaga și Granada, în Spania, sau Ülemiste City din Estonia. „De exemplu, Ülemiste City, care concentrează o mulțime de companii IT, raportează venituri de peste 2,3 miliarde de euro, ceea ce demonstrează clar cum o astfel de concentrare ajută companiile să inoveze mai repede și să crească”, notează Iliev.

Guvernul este conștient că trebuie să ofere un motiv serios, atât financiar, cât și operațional, pentru ca afacerile să se mute fizic, mai ales în condițiile în care multe dintre ele se bucură deja de impozitul de 7% din parcul virtual MITP.

Propunerea de valoare este construită pe patru piloni-cheie. În primul rând, e vorba de accesul la infrastructură comună și scumpă. Michelle Iliev accentuează că rezidenții nu vor fi acolo doar ca să închirieze un birou. „Ei vor avea acces la infrastructură de cercetare, la cercetători și la capital uman specializat, precum și la echipamente scumpe pe care firmele individuale se chinuie să le cumpere și să le amortizeze. Antena AI Factory, parte a rețelei europene la care ne vom conecta, este evaluată la aproximativ 5,5 milioane de euro; ca infrastructură partajată, poate fi folosită și refolosită de acele aproape 2500 de companii tech care sunt rezidente curente ale MITP, adăugând valoare peste tot. Partajarea acestui tip de infrastructură reduce costurile și, la fel de important, pune oamenii în contact, astfel încât să apară noi soluții”, spune ea.

În al doilea rând, este vorba de specialiști talentați. Prin aducerea facilităților universitare direct lângă companii, parcul își propune să închidă decalajul dintre ce se învață la facultate și ce cere piața. Michelle Iliev consideră că acest ecosistem îi va face pe studenții talentați mult mai vizibili pentru angajatori și investitori. De exemplu, un student ar putea veni la un stagiu într-o companie din parc și, inspirat de mentoratul și tehnologia de acolo, să decidă fie să-și lanseze propriul start-up, fie să se alăture unei companii locale, în loc să plece peste hotare. Această apropiere, speră ea, va stimula cercetarea și îi va ajuta pe absolvenți să-și construiască o viață bună în Moldova.

În al treilea rând, parcul va include și un „regulatory sandbox” (un mediu de testare controlat). Guvernul pregătește o lege care va permite companiilor din parc să încerce tehnologii noi și modele de afaceri în condiții de reglementare mai relaxate. O astfel de facilitate ar putea transforma complet sectoarele precum fintech sau biotech. Michelle Iliev menționează că Moldova va pilota în curând un instrument AI al Comisiei Europene pentru a ajuta la armonizarea legislației, demonstrând astfel că dimensiunea mică a țării ne permite să testăm, să perfecționăm și să extindem soluțiile rapid.

În al patrulea rând, este vorba de promisiunea unor spații imobiliare moderne și sustenabile. Michelle Iliev precizează că Guvernul deja colaborează cu dezvoltatorii imobiliari privați pentru a proiecta primele clădiri ecologice. Planurile includ, de asemenea, explorarea unor surse de energie regenerabilă și descentralizată chiar la fața locului, cum ar fi energia solară. Obiectivul este reducerea dependenței de rețeaua electrică tradițională și micșorarea costurilor de operare pe termen lung pentru rezidenți.

SCEPTICISMUL LIDERILOR DIN IT

În pofida acestui plan detaliat, unele voci de pe scena tech din Moldova arată scepticism în legătură cu execuția practică și recuperarea investițiilor. Întrebarea centrală pe care o pune Anton Perkin, director Fusion Works, care pare să fie pe buzele întregii comunități de business, este: „De ce m-aș muta acolo?”. Acesta spune că, la ora actuală, proiectului îi lipsește o propunere de valoare clară, care să convingă o companie ce are deja un sediu să se mute în viitor la Stăuceni.

O altă critică a lui Perkin ține de infrastructură, iar aici, el invocă exemplul Arenei Chișinău din apropiere ca pe un serios semnal de alarmă. Antreprenorul constată că, la ani buni de la deschidere, problemele de acces și transport încă nu sunt rezolvate. Iar noul HiTech Park urmează să fie construit, practic, peste drum.

Mai mult, Perkin pune la îndoială capacitatea viitorului parc tehnologic de a crea o veritabilă cultură tech. „Silicon Valley nu este doar o aglomerație de clădiri. Este o cultură specifică, un spirit aparte, unde oamenii discută constant despre start-upuri. Dacă noul parc eșuează în crearea acestui ecosistem, riscă să devină doar un complex de birouri subvenționat de stat", spune directorul Fusion Works.

Vitalie Tataru, CEO-ul AC Tech, salută inițiativa Moldova HiTech Park, dar atenționează că succesul ei depinde exclusiv de modul în care va fi implementată. „E binevenit, dar numai cu condiția ca, la etapa de lansare, atunci când toată infrastructura va fi gata, toate direcțiile să aibă deja conținut. De exemplu, noi, împreună cu mai multe entități publice și private, planificăm să avem un AI Hub, care ar putea fi amplasat acolo. Același lucru este valabil și pentru alte direcții – Sănătate, Agro, Robotică etc. Altfel, va fi doar un proiect imobiliar, pe care cineva va face mulți bani”, spune antreprenorul.

MIZA PE EFORT COMUN

Pentru a risipi îngrijorarea că totul s-ar rezuma la un proiect imobiliar, autoritățile insistă că rolul sectorului privat nu este doar să investească, ci și să participe la proiectare. Michelle Iliev i-a invitat pe dezvoltatori să-și aducă aportul de creativitate pentru a ajuta la designul clădirilor ecologice ale parcului. Ea accentuează că acesta este un proiect pe termen lung, care va fi dezvoltat în etape, pe parcursul a cel puțin zece ani. Creșterea va fi treptată și ghidată de cererea din piață, iar oficialii promit consultări strânse cu mediul de afaceri.

Ion Bodrug, președintele Asociației pentru Dezvoltarea Comunicațiilor Electronice și Tehnologiilor Inovaționale (ACETI), consideră că Moldova HiTech Park are potențial real de a plasa țara pe harta regională a inovației. Pentru ca succesul să fie durabil, expertul subliniază câțiva factori critici: susținerea continuă a start-upurilor locale cu resurse, mentorat și acces la piețe internaționale, facilitarea conexiunilor cu companii străine pentru transfer de know-how și investiții, dar mai ales consolidarea parteneriatului dintre administrația publică și asociațiile de business din IT. „În esență, durabilitatea întregului proiect va depinde de capacitatea noastră de a construi un cadru stabil, în care inovația, competențele digitale și parteneriatele public-private să se dezvolte armonios", spune Ion Bodrug.

Potrivit lui Vitalie Tarlev, proiectul Moldova HiTech Park este obligat să devină unul de succes. El accentuează că, având resurse naturale limitate, viitorul țării trebuie să stea în tehnologiile inovatoare. Construcția este planificată să înceapă în 2026, iar primele angajamente de la investitorii privați sunt așteptate spre sfârșitul anului 2025. Lunile următoare vor fi decisive, întrucât vom vedea dacă Guvernul poate oferi acel „de ce?” răspicat, pe care îl cer liderii de afaceri.