Criptomonedele ies din „zona gri” a economiei

Situația actuală a reglementării activelor cripto este dictată de securitatea națională. În 2023, autoritățile au modificat Legea nr. 308 privind spălarea banilor, interzicând, de facto, prestarea serviciilor de schimb cripto pe teritoriul Republicii Moldova. Furnizorii acestor servicii au fost scoși din joc, băncile au primit instrucțiuni să nu mai deservească majoritatea fluxurilor cripto, iar transferurile cripto între persoane au fost limitate la 50 000 de lei pe lună. Decidenții au adoptat acești pași ca o măsură de siguranță, după ce anchetatorii au depistat fluxuri de bani negri, rulați prin canale cripto pentru a finanța cumpărarea de voturi și alte activități ilicite. Confirmarea măsurilor luate a venit pe 5 decembrie, când ministrul de externe Mihai Popșoi a declarat la Institutul Hudson din Washington că autoritățile moldovenești au blocat portofele cripto în valoare de 107 milioane de dolari. Banii ar fi fost destinați finanțării rețelelor politice pro-ruse, a protestelor plătite și a eforturilor de destabilizare, în cadrul unei campanii ample de interferență hibridă care țintește democrația și parcursul european al Republicii Moldova.

Pe locul doi în lume la utilizarea cripto
În ciuda restricțiilor, moldovenii nu au renunțat la utilizarea criptomonedelor. Indexul Global de Adopție a Criptomonedelor 2025 plasează Republica Moldova pe locul doi în lume la utilizarea cripto pe cap de locuitor. Așadar, în timp ce furnizorii de servicii cripto sunt interziși de facto, țara are una din cele mai active comunități de utilizatori individuali la nivel global.

O nouă perspectivă asupra subiectului a adus-o scandalul TUX – o platformă de investiții online, care a funcționat fără licență ca o piramidă financiară clasică și le promitea utilizatorilor moldoveni un randament de 4% pe zi. Un astfel de câștig ar dubla banii într-o lună, pe când depozitele bancare oferă un randament de 6% pe an. Obligațiunile de stat sau municipale aduc între 7% și 9%. Promovat agresiv pe rețelele de socializare și schimbându-și des pagina web, TUX încerca să imite platformele profesionale de investiții, fără a deține vreo autorizație. Estimările vehiculate în presă sugerează pierderi totale de aproximativ 50 de milioane de lei pentru cei care au înghițit nada, deși numărul exact al investitorilor și valoarea totală a daunelor încă nu sunt clare. Centrul pentru combaterea crimelor cibernetice al Poliției a deschis un dosar penal, solicitând date de la alte instituții. Deși TUX nu era o platformă cripto per se, cazul a explodat pe fondul creșterii fraudelor financiare online și al vidului legislativ din zona activelor virtuale, fapt ce confirmă lipsa educației financiare în rândul cetățenilor.

Actualul vid legislativ nu poate să continue 
Reprezentanții autorităților publice sunt de acord că legislația din domeniu trebuie să se schimbe. Potrivit lui Dumitru Budianschi, președintele Comisiei Naționale a Pieței Financiare,  Moldova încă nu are un cadru de reglementare pentru furnizorii de servicii de active cripto, iar modificările introduse în 2023 la Legea nr. 308 privind spălarea banilor au interzis de facto  aceste servicii. Acum, funcțiile de custodie și schimb cripto nu pot fi prestate pe teritoriul Republicii Moldova, deși cetățenii pot deține token-uri achiziționate legal în alte jurisdicții unde acest lucru este permis. Totodată, transferurile bancare ce implică interacțiunea dintre un cont clasic și un activ digital sunt plafonate la 50 000 de lei pe lună. Oficialul spune că această situație este temporară și necesită o schimbare urgentă, întrucât interzicerea totală a serviciilor cripto nu reprezintă o soluție sustenabilă pe termen lung. Acum, autoritățile preconizează reglementarea completă a sectorului în conformitate cu standardele europene.

Și Banca Națională a Moldovei (BNM) recunoaște că starea actuală de lucruri, în care cripto este tratată drept „subiect tabu”, nu mai este viabilă. „Trebuie să privim pragmatic, să vedem ce putem accepta în Republica Moldova și ce nu. Eu personal nu-mi doresc ca Republica Moldova să fie un hub de tranzacționare cu cripto”, spune Petru Rotaru, viceguvernator al BNM, contactat de BusinessClass. Oficialul admite totuși că anumite tipuri de tranzacții, cum ar fi cele cu „stablecoins” care au la bază o valută convențională precum dolarul SUA, ar putea fi permise sub un cadru foarte strict de prevenire a spălării banilor (AML). Petru Rotaru notează, de asemenea, că în UE, regulamentul MiCA oferă deja un cadru cuprinzător pentru activele cripto. În Republica Moldova, reglementarea rămâne însă extrem de fragmentată. Responsabilitățile sunt dispersate între BNM, Serviciul de Prevenire și Combaterea Spălării Banilor, Fisc, Ministerul Finanțelor și CNPF, dar niciuna dintre ele nu-și asumă leadershipul decisiv asupra sectorului.

Pentru Ministerul Finanțelor, cripto este, înainte de toate, o chestiune de risc și responsabilitate fiscală. Potrivit secretarului de stat Cristina Ixari, ministerul tratează activele cripto drept instrumente inerent riscante, care pot genera atât câștiguri, cât și pierderi semnificative, statul nefiind apt să ofere protecție totală cetățenilor care investesc în ele. Cristina Ixari spune că ministerul se concentrează pe protejarea interesului colectiv al contribuabililor. „Când oamenii investesc în scheme frauduloase sau de rea-credință, pierderile individuale vin la pachet cu venituri bugetare ratate și capital care ar fi putut produce valoare adăugată în economie, creând un efect în lanț", afirmă ea. Secretarul de stat amintește că, pe lângă neacceptarea activelor cripto ca mijloc de plată, nu poate fi admisă nici utilizarea lor pentru plata salariilor, bonusurilor, pensiilor sau asigurărilor voluntare în sistemul de protecție socială din cauza volatilității și a naturii lor cvasi-speculative.

Deși nu există o prevedere expresă în Codul fiscal, practica curentă tratează criptomonedele drept un „activ de capital”, impozitat cu 6%. Totuși, există unele neclarități: nu este definit clar momentul impozabil (la retragerea banilor sau la capitalizare) și nici regimul cheltuielilor deductibile pentru viitorii furnizori de servicii. În contextul elaborării unui nou cadru legal, Cristina Ixari sugerează că autoritățile ar putea adopta o abordare precaută, dar deschisă businessului: „O posibilă abordare ar fi să evităm regulile fiscale excesiv de restrictive la început, pentru a permite activității să se dezvolte, ca mai apoi să clarificăm și să ajustăm cadrul pe baza practicilor reale de business, asigurând predictibilitate și transparență pentru investitori", spune ea.

„Hârtia trebuie să rămână în pădure”
În ciuda vidului legislativ actual, unele companii locale au început să testeze limitele posibilului. Pe 4 noiembrie 2025, Double Case a lansat pe platforma Solana propriul token corporativ, Double Case Token (DCT), descris ca un „brand coin” legat direct de imaginea și dezvoltarea companiei. Potrivit directorului Olga Tabârță, oferta este strict limitată. „Double Case Token are un număr total de un milion de tokenuri. Mai multe nu vor fi emise”, a spus ea în cadrul unei conferințe de presă. Pentru perechea DCT/SOL, a fost creat un fond de lichiditate, care permite oricui deține un portofel cripto să tranzacționeze fără intermediari. Juriștii Double Case au analizat legislația în vigoare și au ajuns la concluzia că „nu există o prevedere legală sau o normă care ar interzice acest fapt”.

Potrivit Olgăi Tabârță, prețul tokenului a pornit de la un cent, a ajuns la un vârf de 60 de cenți, iar acum fluctuează între 38 și 42 de cenți. Circa 600 de mii de unități (60%) au fost blocate pentru zece ani printr-un contract inteligent pe blockchain-ul Solana, 40% fiind lăsate în circulație. Blocarea a fost executată prin contractul inteligent Jupiter Lock și este public verificabilă pe Solscan. Acest lucru reprezintă o garanție împotriva manipulării pieței, deoarece orice tentativă de a vinde cantități masive ar prăbuși prețul și ar face operațiunea nerentabilă, precizează  directorul. „Tokenurile reținute sunt destinate recompensării clienților și programelor de loialitate, nu vânzării speculative”, susține ea. Compania urmărește în următorii ani creșterea treptată a DCT, cu o țintă indicativă de până la trei dolari per token, listarea pe mai multe burse descentralizate și, eventual, îndeplinirea condițiilor pentru o potențială listare pe Binance. 

Alexandru Ignat, fondatorul Double Case, spune că, atunci când a încercat să afle dacă a mai emis cineva propriul token în Moldova, răspunsul a fost „zero”. Deși unele firme au luat în calcul acest lucru, s-au temut de lege și de reglementările neclare. El spune că Double Case a decis să „spargă gheața”, după un lucru intens de aproape jumătate de an, ultima lună fiind dedicată colaborării strânse cu avocații. Alexandru Ignat încadrează tokenizarea într-un context mai larg: „Piața hârtiilor de valori se transformă. Dacă până acum capitalizarea se făcea prin hârtie, în viitor ea se va face prin tokenuri. Țările care au înțeles asta, și aici Emiratele Arabe Unite sunt un exemplu bun, au creat comisii naționale dedicate strict tokenizării și criptomonedelor. Ele vor avea un avantaj imens față de țările care rămân în urmă”. El a mai adăugat că, dacă Republica Moldova va înțelege acest lucru la timp și va crea o comisie națională separată, va câștiga un avantaj în regiune. „Hârtia de valori trebuie să rămână în pădure, pe copaci, să crească mai departe. Trecem la tokenizare”, susține el.

„Oricine poate investi, începând cu un dolar”
Olga Tabârță plasează aceste argumente în contextul actual moldovenesc, marcat de lipsa acută a oportunităților de investiții. În opinia ei, posibilitățile limitate ale bursei locale de valori, combinate cu lipsa educației financiare și prezența multor scheme frauduloase, sunt motivele principale care îi opresc pe oameni să investească. „Problema de fond nu este frica, ci faptul că oamenii vor să investească, dar nu prea știu unde o pot face sigur și rațional”, afirmă directorul Double Case. 

Pentru Olga Tabârță, tokenizarea ar putea umple acest gol, canalizând capitalul către companiile locale care au nevoie de finanțare. „Este un proces mai lung, presupun că vom avea mult de lucru, dar sunt încrezută că, dacă firmele noastre ar putea să atragă capital prin tokenizare, ar obține mai mulți bani pentru dezvoltare, ar putea să iasă la nivel internațional și să crească”, spune ea.

Potrivit Olgăi, prin acest mecanism al tokenizării, „orice investitor poate investi un dolar, 10,  100 sau orice sumă vrea”. „Este un model deosebit de bursele de valori tradiționale, unde persoanele fizice nu pot să intre și să cumpere pur și simplu acțiuni, drumul fiind complicat și, de multe ori, oarecum blocat”, susține directorul Double Case.

Licențe în valoare de 50 000 până la 250 000 de euro
Double Case pledează activ pentru transformarea Republicii Moldova într-o jurisdicție cripto reglementată. „Am făcut mai multe calcule pentru a estima potențialul economic. Licențierea ar putea deveni o sursă majoră de venituri pentru stat. De obicei, o licență de activitate într-un astfel de domeniu costă între 50 și 250 de mii de euro. Există mii de astfel de companii la nivel mondial care ar vrea să cumpere licență, ele orientându-se momentan spre jurisdicții precum Malta, Cipru, Dubai și Estonia”, spune Olga Tabârță. Companiile licențiate ar fi însă obligate să închirieze spații comerciale în Moldova și să angajeze un număr minim de angajați locali, generând astfel locuri de muncă bine plătite și creșteri salariale.   

Alte beneficii ar veni din găzduirea conferințelor și evenimentelor internaționale, replicând succesul parcurilor tehnologice: „Așa cum IT Park a fost un succes pentru Moldova, exact așa ar putea funcționa și acest model. Avem toate șansele să devenim un centru, un mic Dubai”, afirmă ea. 

O altă propunere a Double Case ține de crearea unei burse cripto de stat care să listeze doar tokenuri corporative. „Ar fi o clonă a bursei clasice, unde se listează companii producătoare de produse sau servicii”, spune Tabârță, oferind drept exemplu modelul existent în Dubai. O astfel de bursă, crede ea, „ar aduce faimă” Moldovei și ar atrage investitori serioși, diferiți de cei care caută câștiguri rapide pe „meme coins”.

Jucător regional sau doar un spectator pasiv? 
Tudor Darie, CEO al platformei fintech Fagura și vicepreședinte Rofintech, pune punctul pe „i” în privința contextului strategic. „Republica Moldova se află într-un moment în care trebuie să decidă dacă rămâne un spectator al transformărilor din fintech și cripto, sau își asumă să devină parte activă a economiei digitale”, spune el. În opinia antreprenorului, este necesară o „abordare echilibrată și matură: nu anti-crypto, nu pro-crypto cu orice preț, ci o combinație între inovație, protecția consumatorilor și stabilitate financiară”. Potrivit lui, blockchain-ul trebuie privit nu ca o amenințare, ci ca o infrastructură critică pentru competitivitatea economică în următorul deceniu. „Finanțarea descentralizată (DeFi) și tokenizarea activelor pot reduce birocrația, pot accelera accesul la finanțare și pot crește transparența. În diaspora, stablecoin-urile pot reduce costurile transferurilor și pot crește viteza de circulație a banilor”, susține Tudor Darie.

Fondatorul Fagura avertizează totodată că situația actuală ne costă. „Azi, incertitudinea legislativă împinge antreprenorii moldoveni spre alte jurisdicții. Într-un domeniu extrem de competitiv, în care talentul și capitalul se mișcă rapid, lipsa unui cadru legal nu este neutră, este un dezavantaj”, afirmă antreprenorul. Potrivit lui, cea mai eficientă cale înainte constă în dialogul strâns și continuu între autorități și sectorul privat, legislația fiind elaborată în parteneriat cu cei care construiesc produse și atrag capital. Totul însă trebuie să fie în conformitate cu practici responsabile în industrie, precum standarde solide AML/KYC (prevenirea spălării banilor și cunoașterea clientelei), comunicare transparentă cu clienții și utilizarea conformă a tehnologiei. 

Tudor Darie propune și un mecanism practic pentru a gestiona această tranziție. „Am propus lansarea unui sandbox regulator fintech-blockchain-crypto, coordonat de BNM și CNPF, pe o perioadă de 24 de luni, care ar permite testarea controlată a produselor noi fără riscuri pentru sistemul financiar. Acest model a funcționat excelent în Marea Britanie, Singapore și Lituania”, afirmă el. În opinia lui, un regim fiscal simplu, predictibil și prietenos pentru sectorul activelor digitale, combinat cu o conduită responsabilă și deschidere spre inovație, ar putea poziționa Republica Moldova drept hub fintech și blockchain veritabil în Europa Centrală și de Est.

Orizontul 2026-2027 pentru cadrul legal 
Pe fondul presiunii tot mai mari din partea companiilor inovatoare, autoritățile lucrează la crearea unui cadru legal coerent. Dumitru Budianschi subliniază că reglementarea nu este doar decizia autorităților, ci și o condiție formală pentru integrarea europeană. „Nu putem intra în Uniunea Europeană cu interzicerea serviciilor cripto. Acestea trebuie reglementate, nu blocate”, spune el. Actualul cadru restrictiv, adoptat inițial prin Legea nr. 308 ca o necesitate, este acum, în viziunea sa, o situație depășită. 

Potrivit lui Petru Rotaru, cu suportul experților, a fost realizat deja un prim draft al acestei legi, remis Ministerului Finanțelor, cadrul legal urmând a fi elaborat până la sfârșitul anului 2026.  La mijlocul lui 2027, acesta urmează să devină operațional, adică să existe infrastructura gata de tranzacționare. „Ne dorim să avem un minim legal care să asigure un cadru suficient pentru persoanele de bună-credință, reducând totodată spațiul pentru diferite acrobații care au apărut în lipsa unor reguli clare”, a spus oficialul.

În prezent, pe platforma Ministerului Finanțelor, activează un grup de lucru interinstituțional care reunește ministerul, BNM, CNPF, Serviciul de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, Serviciul Fiscal și experți externi. Grupul împarte responsabilitățile între BNM și CNPF, specificând cine supraveghează anumite tipuri de criptoactive, emitenți și furnizori, și cum se asigură trasabilitatea și standardele AML. Potrivit Cristinei Ixari, constrângerile de capacitate și volumul mare de reforme fac puțin practică crearea unei autorități cripto separate. „Prioritatea este să construim un cadru modest, dar funcțional, folosind instituțiile existente. Nu ne apucăm să facem un castel, mai întâi vrem să construim o căsuță mică, dar care să fie funcțională”, spune ea, adăugând că structură  poate fi extinsă ulterior dacă interesul investitorilor o va cere.

BNM vs. CNPF: Cine și ce reglementează?
Dumitru Budianschi notează că responsabilitățile BNM și CNPF trebuie clar delimitate. Monedele electronice și alte criptoactive raportate la moneda națională sau la un activ specific vor cădea, cel mai probabil, sub supravegherea Băncii Naționale, ținând cont de legăturile lor cu politica monetară și funcțiile conexe. Tokenuri corporative și instrumentele similare sunt tratate ca instrumente financiare clasice și ar putea intra mai natural în sfera de competență a CNPF. Totodată, Budianschi observă că reglementarea furnizorilor de servicii poate fi, în unele cazuri, mai potrivită pentru CNPF, iar în altele – pentru BNM; depinde dacă responsabilitățile sunt alocate în funcție de sectoare, de tip de entitate sau de tip de criptoactiv. Oficialul conchide că „orice abordare are avantaje și dezavantaje” și că formula finală va fi stabilită prin procesul de consultare a tuturor actorilor implicați.

Potrivit Cristinei Ixari, modelul planificat presupune transpunerea integrală a MiCA, dar cu o intrare în vigoare etapizată. Asta ar putea însemna, pentru început, acceptarea investitorilor din statele UE care au trecut deja prin verificări în țările de origine și, posibil, limitarea inițială la un set mai restrâns de instrumente ce pot fi monitorizate eficient. „Viitorul cadru va prevedea că doar instituțiile reglementate și supravegheate vor avea voie să presteze servicii cripto, fiind supuse unor verificări stricte de eligibilitate, audit, validare juridică și control din partea mai multor instituții, astfel încât actorii de rea-credință să fie excluși de pe piață”, spune ea. Per total, secretarul de stat descrie abordarea Ministerului ca oferind criptoactivelor „dreptul la viață”, dar într-un mediu strict reglementat, care protejează contribuabilii, păstrează stabilitatea fiscală și monetară și deschide treptat accesul cetățenilor și companiilor la noi instrumente financiare. 

Până când cadrul va deveni funcțional, poziția juridică a emitenților de tokenuri este delicată. „Până nu avem un cadru de reglementare, emiterea unui token în Moldova este problematică”, consideră Dumitru Budianschi, care menționează principiul din dreptul privat conform căruia „tot ce nu este interzis este permis”, însă absența unui regim specific, combinată cu restricțiile Legii nr. 308 asupra serviciilor cripto, creează un mediu constrâns. Totodată, oficialul face distincția între tipurile de emitere: „Dacă emiți un token doar pentru tine, într-un grup de persoane, e una, însă o ofertă publică de tokenuri către investitori e altceva și aici lucrurile se complică”, spune el. Serviciile cripto nu pot fi autorizate în Moldova atâta timp cât activitățile de bază rămân efectiv în afara legii, deoarece reglementatorii pot supraveghea și licenția doar activități care sunt legale, insistă președintele CNPF. Odată adoptat noul cadru, emiterea de tokenuri va necesita dezvăluirea unor informații specifice și respectarea unor condiții suplimentare, ceea ce va permite o relație mai transparentă cu publicul și o încredere mai mare pentru investitori.

Apel la „prudență maximă”
Dumitru Budianschi avertizează însă că emiterea și tranzacționarea tokenurilor nesupravegheate comportă riscuri majore. El subliniază că, la nivel global, un număr mare de tokenuri au fost create și ulterior abandonate, generând pierderi pentru investitori. „În lipsa supravegherii și a unor reguli clare, tokenurile pot fi utilizate ca instrumente de fraudă, de exemplu, prin creșterea artificială a prețului, vânzarea la vârf și apoi retragerea de pe piață, lăsând investitorii cu active fără valoare”, afirmă oficialul. În acest context, președintele CNPF recomandă „prudență maximă” oricui se gândește să lanseze sau să investească în astfel de instrumente în condițiile actuale. Poziția CNPF rezonează cu cea a Ministerului Finanțelor, care subliniază capacitatea limitată a statului de a proteja investitorii individuali (Cristina Ixari compară investiția cu un „joc de loterie”) și îngrijorarea că schemele frauduloase subminează atât bunăstarea populației, cât și veniturile fiscale.

Neconcordanța dintre aceste avertismente și ambițiile companiilor vorbește despre necesitatea dialogului instituțional. Tudor Darie insistă că legislația ar trebui scrisă în cooperare strânsă cu cei care construiesc produsele și că actorii privați trebuie să adopte, la rândul lor, practici solide de conformitate. La rândul său, Olga Tabârță susține că Double Case este gata să colaboreze cu autoritățile și companiile, fiind dispusă să livreze inclusiv instruiri specializate instituțiilor publice, cum ar fi poliția, chiar și „fără plată”, pentru a susține dezvoltarea sectorului și viitoarele cadre de reglementare.

Așadar, dezbaterea despre cripto în Moldova se află la intersecția mai multor forțe puternice: îngrijorări privind securitatea națională, ilustrate de cele 107 milioane de dolari venite din conturi suspecte, nevoia de a proteja cetățenii într-un context de educație financiară limitată, ambiția de aliniere la standardele UE, transpunerea MiCA până în 2027 și dorința antreprenorilor locali de a accesa noi forme de capital. Pe de o parte, autoritățile de reglementare subliniază volatilitatea, riscurile de fraudă și responsabilitatea statului față de contribuabili, iar pe de alta, susținătorii inovațiilor descriu blockchain-ul ca o tehnologie esențială, regretând că vidul legislativ actual trimite talentul și capitalul spre alte jurisdicții.

Calea pe care autoritățile moldovenești o schițează acum (implementarea MiCA etapizată, doar furnizori reglementați și cooperare strânsă cu sectorul privat) urmărește găsirea unei soluții, care să mulțumească toți actorii. Pentru liderii de business, mesajul de bază este că sectorul cripto din Republica Moldova trece de la opacitate la legalizare treptată, sub reguli stricte.