În deschiderea evenimentului, Anca Dragu, guvernatorul BNM, a subliniat că un sistem financiar rezilient, bine capitalizat și guvernat, nu este doar un garant al stabilității, ci și un catalizator al dezvoltării pe termen lung.
STABILITATEA FINANCIARĂ – PREMISĂ PENTRU DEZVOLTARE
Într-un context marcat de presiuni inflaționiste și perturbări geopolitice, BNM a menținut o poziție monetară disciplinată, reușind să stabilizeze inflația și să consolideze încrederea în sistemul bancar. „Stabilitatea financiară nu este doar o condiție tehnică, ci și un factor de încredere pentru cetățeni și investitori. Prin politici prudente, am reușit să păstrăm echilibrul într-un context regional dificil”, a menționat Anca Dragu.
Aderarea Republicii Moldova la SEPA – Zona Unică de Plăți în Euro – este prezentată ca o dovadă a maturității instituționale, conectând infrastructura financiară locală la standardele europene și facilitând transferuri mai rapide, mai sigure și mai accesibile.
Anca DRAGU, guvernator BNM
REFORMELE – VECTORI AI CONVERGENȚEI
Maria Luís Albuquerque, Comisar European pentru Servicii Financiare, a reafirmat sprijinul UE pentru parcursul european al Moldovei, accentuând că reformele economice și financiare generează beneficii tangibile și întăresc poziția țării în arhitectura europeană.
„Uniunea Europeană este ferm alături de Moldova. Reformele nu sunt doar pași administrativi – ele definesc locul țării în Europa”, a declarat ea, făcând totodată un apel la accelerarea reformelor structurale, cu accent pe transparență, competitivitate și alinierea legislativă.
La rândul său, viceprim-ministrul pentru integrare europeană a Republicii Moldova Cristina Gherasimov a pledat pentru un sistem financiar competitiv și transparent, capabil să susțină antreprenoriatul, inovația și încrederea cetățenilor – elemente esențiale pentru o creștere economică sustenabilă.
„Un sistem financiar stabil și transparent este esențial pentru creșterea economică. Vom continua să lucrăm împreună cu BNM și partenerii internaționali pentru a transforma provocările în oportunități”, a subliniat vicepremierul.
Cristina GHERASIMOV, viceprim-ministru al Republicii Moldova pentru integrare europeană
PIEȚELE DE CAPITAL ȘI IMM-URILE – PILONI AI PROSPERITĂȚII
În intervenția sa, Luca Gattini, economist la Banca Europeană pentru Investiții, a evidențiat rolul piețelor de capital și al accesului la finanțare în dinamizarea economiei. Potrivit lui, Republica Moldova are nevoie de mecanisme de partajare a riscurilor, linii de credit direcționate, proceduri simplificate și o modernizare a cadrului de garanții – toate acestea fiind condiții pentru o integrare eficientă în ecosistemul financiar european.
„Creșterea economică depinde de capacitatea IMM-urilor de a inova și de a investi. Moldova are nevoie de mecanisme eficiente de partajare a riscurilor și de educație financiară consolidată”, a remarcat economistul.
De altfel, potrivit unui studiu realizat de Banca Națională a Moldovei în cooperare cu Uniunea Europeană, companiile din Republica Moldova, care nu folosesc împrumuturile de risc, pot pierde posibilitatea de inovare și creștere financiară. Acest fapt ar putea limita și creșterea activelor totale ale companiilor.
Studiul realizat în perioada 2018-2024 a constat că circa 30% din companiile din Moldova nu folosesc împrumuturile de risc. Acestea constituie un tip de finanțare pentru proiecte de start-up și întreprinderi aflate la început de cale, fiindu-le oferiți bani, sub formă de împrumut și cu scopul să-și continue activitatea. Practic, este o modalitate prin care firmele pot obține lichidități de la stat, fără să fie nevoite să vândă acțiuni suplimentare investitorilor.
Pe de altă parte, studiul arată că 40% din companiile care au optat pentru acest tip de împrumut au realizat o inovare și creștere a activelor totale cu o treime mai mare ca celelalte companii. Întrebați despre motivele din care nu recurg la așa opțiune, companiile menționează procedurile birocratice complexe, cererile de gaj și ratele nefavorabile.
Luca GATTINI, economist la Banca Europeană pentru Investiții
DIALOGUL – INSTRUMENT DE ALINIERE STRATEGICĂ
Cele două paneluri tematice ale evenimentului – „Productivitate și convergență” și „Piețele financiare și aderarea la UE” – au reunit voci din FMI, Banca Mondială, BERD, OCDE, IFC și sectorul bancar moldovenesc. Discuțiile au abordat teme precum alinierea la standardele europene de supraveghere prudențială, investițiile durabile și tranziția verde sau digitalizarea economiei și stimularea IMM-urilor.
Evenimentul se înscrie într-o serie de inițiative strategice menite să accelereze integrarea europeană a Republicii Moldova. Dincolo de declarații, mesajul este clar: convergența economică nu se produce spontan, ci prin reforme coerente, dialog instituțional și mobilizarea eficientă a resurselor.
În acest context, Basile Grassi de la Universitatea Bocconi a oferit o perspectivă istorică asupra extinderii UE, descriind-o drept un „miracol de dezvoltare” și sugerând că Moldova poate transforma provocările actuale într-o poveste de succes, dacă valorifică lecțiile Europei Centrale și de Est.
Basile GRASSI, asistent la Universitatea Bocconi (Milano, Italia)
REFORMELE FINANCIARE, NECESARE PENTRU INTEGRAREA EUROPEANĂ
În cadrul vizitei la Chișinău, Maria Luís Albuquerque a acordat un interviu pentru portalul de știri Mold-Street, în care și-a detaliat viziunea asupra reformelor financiare necesare pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.
Referindu-se la prioritățile europene în domeniul financiar, ea a menționat că obiectivul UE este de a construi un sistem financiar rezilient, competitiv și conectat la nevoile cetățenilor. Accentul trebuie pus pe investiții productive, securitate financiară pe termen lung, sprijinirea IMM-urilor și inovării. Nu trebuie de uitat nici de combaterea criminalității financiare și aplicarea sancțiunilor, care sunt o parte integrantă a responsabilității europene.
Cu referire la responsabilitate, Maria Luís Albuquerque a menționat criza bancară din 2014, renumitul furt al miliardului, care a reprezentat un exemplu dureros al guvernanței slabe. „UE promovează principiul conform căruia acționarii și creditorii, nu contribuabilii, trebuie să suporte pierderile în caz de faliment bancar. Fondurile publice pot fi utilizate doar ca ultim resort, în cazuri de criză sistemică”, a subliniat ea.
Maria Luís ALBUQUERQUE, Comisar European pentru Servicii Financiare
EDUCAȚIA FINANCIARĂ – INDICATOR AL BUNĂSTĂRII GOSPODĂRIILOR
Deși Uniunea Europeană are un set unic de reguli, practicile de supraveghere diferă între state, ceea ce generează fragmentare și riscuri. De aceea, este necesară o coordonare mai eficientă pentru a asigura tratament egal și pentru a proteja investitorii.
Comisarul a mai relatat că nivelul de educație financiară este scăzut și în Europa, mai ales în rândul grupurilor vulnerabile. „Fără cunoștințe financiare de bază, cetățenii pierd oportunități de economisire și investiții. UE consideră educația financiară un indicator al bunăstării gospodăriilor și un instrument de incluziune”, a specificat Comisarul European pentru Servicii Financiare.
