PIAȚA DE CREDITARE NEBANCARĂ, în epoca recalibrării strategice

La 31 decembrie anul trecut, în Republica Moldova, existau 116 organizații de creditare nebancară, care dețineau active în valoare de 17,49 miliarde de lei.

ACTIVELE ȘI ÎMPRUMUTURILE CRESC, PROFITUL SCADE
Volumul împrumuturilor acordate de acestea se cifra la 13,72 miliarde de lei, iar profitul obținut s-a cifrat la 1,06 miliarde de lei. Spre comparație, la finele lui 2023, existau 136 de OCN-uri cu active în valoare de puțin peste 15 miliarde de lei, un volum al creditelor acordate de 13,78 miliarde de lei și un profit de aproape 1,14 miliarde de lei.

În clasamentul celor mai mari 10 organizații de creditare nebancară în funcție de volumul activelor au rămas aceleași companii. Locurile acestora în top10 s-a schimbat însă. Primul în clasament rămâne în continuare liderul pieței Microcredit cu un volum al activelor de 6,38 miliarde de lei și credite acordate în valoare de aproape 5,78 miliarde de lei. Ambii indicatori au crescut puternic, de altfel. Pe poziția a doua s-a plasat, ca și anul trecut, Easy Credit cu un volum al activelor de 1,29 miliarde de lei și al împrumuturilor BT Leasing cu o valoare a activelor de 1,23 miliarde, care s-a dublat practic față de anul precedent, când ocupase locul cinci. BT Leasing are, de altfel, cel mai mare volum al creanţelor privind leasingul financiar, care s-a cifrat la 612,8 milioane de lei. Dintre primele 10 OCN-uri de pe piață, au mai raportat activități de leasing financiar MAIB Leasing cu un volum al creanțelor de aproape 386 milioane de lei și SFF Leasing& Finance cu peste 127 milioane de lei. MAIB Leasing a urcat în top, de pe locul 10 pe cinci.

CAMPIONII PROFITABILITĂȚII
Cel mai mare profit a fost raportat anul trecut, iar, de către Microcredit, acesta cifrându-se la peste 365 milioane de lei. Pe de altă parte, profitul obținut raportat la volumul împrumuturilor acordate este mult mai bun în cazul celor de la Easy Credit. La un volum al creditelor acordate de 1,36 miliarde de lei, compania a obținut un profit de 193,7 milioane de lei. De altfel, campionii profitabilității par a fi OCN-urile cu cea mai agresivă promovare. Spre exemplu, Iute Credit, deși a coborât în ce privește valoarea activelor de pe locul trei pe patru, a avut o creștere însemnată a profitului de la 34 milioane la 46 milioane de lei. Cel mai spectaculos rezultat din acest punct de vedere l-a avut însă Sebo Credit. Acest OCN, deși ocupă abia locul 10 în topul după valoarea activelor deținute, la un volum al împrumuturilor acordate în valoare de 376,4 milioane de lei, a obținut un profit de 77,5 milioane de lei. O singură companie din primele zece a raportat pierderi. Este vorba de Mikro Kapital, care a fost pe minus cu 5,7 milioane de lei.

În primul trimestru al anului curent, numărul OCN-urilor s-a redus la 108. Acestea dețineau, la finele perioadei, active în valoare de 18,131 miliarde de lei, gestionau un volum de împrumuturi acordate de 13,97 miliarde lei și înregistrau un profit de 268 milioane de lei.

NOILE REGLEMENTĂRI AU SCHIMBAT PIAȚA
Amintim că în aprilie 2023, autoritățile au adoptat două inițiative legislative, care își propuneau eliminarea abuzurilor în procesul de creditare și protejarea beneficiarilor de credite de consum. Fiind orientate în special spre OCN-uri, acestea au impus plafoane pentru costul împrumutului astfel încât rata dobânzii să nu depășească 50% din valoarea împrumutului. Totodată, celelalte cheltuieli – comisioane, taxe, penalități, dobânzi de întârziere și orice alt tip de plată – incluse în costul total al creditului au fost plafonate astfel încât costul total al creditului să nu poată fi mai mare decât suma împrumutată. Documentul mai prevedea obligația creditorilor de a evalua în mod corespunzător bonitatea consumatorilor, folosind toate informațiile disponibile.

Potrivit lui Adrian Gheorghiță, vicepreședinte al Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), autoritatea care supraveghează drepturile consumatorilor pe piața de creditare nebancară, la trei ani de la implementare, reglementările au avut un impact semnificativ asupra structurii și dinamicii pieței. Limitarea costurilor totale ale creditului și obligativitatea evaluării riguroase a bonității consumatorilor, împreună cu o concurență tot mai activă din partea sectorului bancar, au condus la o contracție vizibilă a bazei de clienți a pieței. În ultimii cinci ani, aceasta s-a redus cu aproximativ 100 mii de beneficiari.

Totodată, reglementările au determinat o recalibrare a modelelor de afaceri ale OCN-urilor. „Produsele tradiționale de tip „credit până la salariu”, de valoare mică și scadență foarte scurtă, au fost treptat eliminate, ca urmare a noilor limitări privind costurile și a cerințelor privind creditarea responsabilă”, spune vicepreședintele CNPF.

Drept urmare, o bună parte a companiilor din sector a ales să inoveze și să diversifice oferta. Astfel, au fost dezvoltate produse mai complexe, precum liniile de credit, s-au construit parteneriate cu magazine de larg consum, dar și s-a pus un accent sporit pe finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii, ceea ce a contribuit la creșterea portofoliului de credite acordate în scopuri antreprenoriale.

Un alt efect important a fost accelerarea digitalizării. Multe OCN-uri au investit în tehnologii moderne, dezvoltând aplicații mobile care permit nu doar accesul rapid la finanțare, ci și integrarea unor servicii financiare complementare, cum ar fi produsele de asigurare.

Din perspectiva regimului de autorizare și supraveghere, noile cerințe au avut și un efect de filtrare a pieței, determinând retragerea voluntară a unor OCN-uri care nu se conformau cerințelor minime de prudență, transparență și guvernanță.

„În ansamblu, putem afirma că reglementările au contribuit la profesionalizarea și consolidarea pieței OCN, într-o manieră care încurajează concurența sănătoasă, protecția consumatorilor și dezvoltarea sustenabilă a sectorului”, menționează Adrian Gheorghiță.

VIITORUL SECTORULUI DEPINDE DE CAPACITATEA DE ADAPTARE
Totuși, viitorul OCN-urilor nu arată prea lipsit de griji, or în ultimii ani, băncile au început să preia o parte din clienții acestora prin facilitarea procesului de acordare a creditelor. Vicepreședintele CNPF consideră că, în aceste condiții, viitorul companiilor din sector depinde de capacitatea lor de adaptare – prin digitalizare, diversificarea produselor, consolidarea practicilor responsabile de creditare și respectarea cerințelor de conformitate. „Vedem o tendință de profesionalizare și consolidare a sectorului, cu un accent crescut pe sustenabilitate și incluziune financiară”, afirmă Adrian Gheorghiță.

„CNPF urmărește atent dinamica pieței pentru a menține un echilibru corect între inovație, competitivitate și protecția consumatorilor, în interesul incluziunii financiare și al unui mediu concurențial sănătos”, conchide el.

RELAȚIA CU CLIENȚII, ORIENTATĂ PE TERMEN LUNG
Spusele vicepreședintelui CNPF sunt confirmate de unele companii de pe piață, care nu-și propun să obțină cât mai mult profit în primul rând. Directorul general al Corporației de Finanțare, Sandu Șamatailo, subliniază într-un interviu pentru BusinessClass că misiunea fundamentală a companiei sale este să promoveze un mecanism de creditare responsabilă cu dobânzi maxim avantajoase pentru clienți. Beneficiarii învață, astfel, să utilizeze banii eficient pentru a-i putea rambursa. Deși nu aduce un profit prea mare, abordarea comportă un impact social imens și conduce la sustenabilitatea beneficiarilor pe termen lung.

Sandu Șamatailo menționează că sunt analizate nu doar capacitatea clientului de a rambursa, ci și sursa veniturilor și destinația finanțării sau creditului. „Întotdeauna explicăm clientului oportunitățile pe care le are în funcție de profilul afacerii sale. Vrem ca banii împrumutați să aducă un real folos și să fie investiți conștient”, menționează el.

Potrivit lui, Corporația de Finanțare evită segmentul microfinanțării de „câteva mii de lei”, concentrându-se pe credite mai mari, în medie, de 180 mii de lei pentru a viza finanțarea unor activități concrete, care să genereze venit.

ESTE LOC DE CREDITARE PENTRU IMM-URI
În timp ce băncile își adaptează politicile de creditare pentru a atrage mai mulți foști clienți ai OCN-urilor, persoane fizice orientate spre consum, unele dintre acestea caută să-și sporească portofoliile de creditare a businessului. Potrivit unui studiu publicat de viceguvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Mihnea Constantinescu, pe partea ofertei, băncile și OCN-urile operează pe segmente distincte ale pieței. Băncile, cu o rată medie de respingere de 22%, se orientează preponderent spre IMM-uri formalizate, punând accent deosebit pe documentația financiară și pe garanțiile imobiliare. În schimb, OCN-urile, cu o rată similară de respingere, deservesc cu precădere IMM-uri mai puțin transparente din punct de vedere informațional, compensând prin evaluări holistice ale afacerii.

Rezultatele unui chestionar, bazat pe răspunsurile a nouă bănci comerciale și 54 de organizații de creditare nebancară, confirmă în mare măsură predicțiile teoretice, dar relevă și aceste particularități specifice contextului moldovenesc.

O dimensiune esențială a analizei este contrastul între percepțiile instituțiilor financiare și experiența directă a IMM-urilor, documentată prin chestionarul Băncii Mondiale (WBES3). În timp ce băncile și OCN-urile raportează rate de respingere moderate a cererilor de împrumut, 22% în ambele cazuri, datele WBES arată că doar 15% dintre firmele mici din Republica Moldova folosesc finanțare bancară, comparativ cu 50% dintre firmele medii. Este unul dintre cele mai mari decalaje din regiune. Mai mult, aproximativ 90% dintre firmele mici se bazează pe finanțare internă, acesta fiind unul dintre cele mai ridicate niveluri din Europa de Est. „Această discrepanță sugerează existența unui posibil fenomen de auto-excludere, în care multe IMM-uri nici nu solicită finanțare, anticipând un refuz”, consideră Mihnea Constantinescu.

Este notabil că, deși băncile consideră garanțiile imobiliare cruciale (89% le văd ca „foarte importante"), datele WBES arată un pattern neobișnuit: în Moldova, firmele mari au o probabilitate mai mare de a trebui să ofere astfel de garanții (85% din credite) comparativ cu firmele mici (60% din credite). Este o situație distinctă față de alte țări din regiune, unde cerințele de garanții imobiliare sunt, de obicei, mai stringente pentru firmele mici. „Această aparentă contradicție sugerează că, deși băncile declară o preferință puternică pentru garanții, în practică, volumul mai mic al creditelor pentru firmele mici permite o oarecare flexibilitate în aplicarea acestor cerințe”, conchide viceguvernatorul BNM.