Datele Agenției pentru Servicii Publice arată că, din cele 68,7 mii de întreprinderi active, doar aproximativ 500 sunt companii mari, însă acestea au generat în 2025 venituri de 360,6 miliarde lei din totalul de 668,6 miliarde lei. Restul de 68,2 mii de IMM-uri au cumulat aproximativ 308 miliarde lei, confirmând decalajul dintre ponderea în economie și contribuția efectivă la cifra de afaceri națională.
Structura IMM-urilor este dominată covârșitor de microîntreprinderi, peste 60,6 mii de entități, adică 88% din total. Întreprinderile mici reprezintă 9%, iar cele mijlocii doar 2%, ceea ce arată o economie fragmentată în unități de dimensiuni reduse, cu capacitate limitată de investiții, inovare și scalare.
Pe piața muncii, însă, IMM-urile rămân pilonul principal: 356 mii de persoane, adică 66% din totalul angajaților, lucrează în companii mici și mijlocii. Întreprinderile mari angajează 187 mii persoane, echivalentul a 34%, ceea ce confirmă rolul social major al IMM-urilor, chiar dacă performanța lor economică este sub nivelul potențialului.
Comparativ cu tendințele globale, unde IMM-urile generează până la 70% din PIB și asigură o proporție similară din locurile de muncă, Moldova se află într-o zonă de dezechilibru structural: multe firme, puțină valoare adăugată. În economiile dezvoltate, IMM-urile contribuie cu peste 60% la PIB în China și aproximativ 56% în SUA, semn că dimensiunea nu este un obstacol în sine, ci modul în care ecosistemul economic permite scalarea.
Pentru Republica Moldova, aceste date indică o provocare strategică: consolidarea IMM-urilor și creșterea productivității lor devine esențială pentru a reduce dependența de un număr restrâns de companii mari și pentru a construi o economie mai diversificată, mai rezilientă și mai competitivă.
