Potrivit lui Macar Stoianov, economia rămâne dependentă în mare măsură de consumul casnic. Consumul gospodăriilor reprezintă 85% din PIB-ul Republicii Moldova. Deși teoretic acest lucru ar trebui să indice o economie activă, realitatea arată o vulnerabilitate majoră. Contribuția pozitivă a acestui segment la creșterea economică este în scădere, pe măsură ce populația își reduce volumul de achiziții. În 2024, consumul real a scăzut cu 0,9%, ceea ce înseamnă că, deși oamenii au plătit mai mulți bani pe produse, din cauza prețurilor mari, au cumpărat cantitativ mai puțin decât în anul precedent.
Structura cheltuielilor unei familii medii din Moldova arată specific unei economii aflate sub presiune. Mai mult de jumătate din banii câștigați sunt direcționați către necesitățile de bază, 40% pentru produse alimentare și băuturi nealcoolice, iar 17% pentru locuință, utilități și combustibili. Practic, 57% din bugetul gospodăriilor este „blocat” în necesități, lăsând foarte puțin spațiu pentru educație, sănătate sau recreere.
Cu o inflație de 6,8% înregistrată în decembrie 2025, moldovenii au fost forțați să recurgă la ceea ce economiștii numesc „comprimarea cheltuielilor reale”. Creșterea prețurilor la transport și utilități a „mâncat” din bugetele care anterior erau destinate altor bunuri, limitând astfel capacitatea consumului de a mai genera creștere economică sustenabilă în viitor.
Un alt semnal de alarmă îl reprezintă faptul că exportul net, care a rămas constant „negativ”, ajungând până la 39% în primul trimestru al anului 2025. Acest lucru arată că o mare parte din consumul intern este acoperit de produse din import, ceea ce înseamnă că banii cheltuiți de moldoveni susțin, în realitate, producția din alte țări, nu pe cea locală.
Datele finale detaliate despre contribuția exactă a consumului gospodăriilor la PIB pe întreg anul 2025 încă nu au fost publicate de Biroul Național de Statistică.
