Doar 1,8% dintre elevi optează pentru domeniile agricole, arată datele prezentate de Nadejda Russu, director Lobby & Advocacy în cadrul Moldova Fruct. În același timp, rețeaua de formare acoperă întreg lanțul horticol: două Centre de Excelență (CEHTA Țaul și CEVVM Stăuceni), șase colegii – inclusiv cele din Soroca, Rîșcani și Grinăuți – și 14 școli profesionale, printre care Bubuieci, Briceni, Nisporeni, Cupcini și Orhei. Instituțiile pregătesc specialiști de la tehnicieni și mecanizatori până la muncitori calificați pentru lucrări tehnologice de bază.
Discrepanța dintre capacitatea de formare și numărul redus de elevi afectează direct disponibilitatea forței de muncă într-un sector care a generat împreună cu industria alimentară 42% din exporturile țării anul trecut. Lipsa specialiștilor limitează ritmul de modernizare a fermelor, adoptarea tehnologiilor noi și extinderea investițiilor în horticultură. În paralel, companiile sunt nevoite să investească suplimentar în instruire internă, ceea ce crește costurile operaționale și reduce competitivitatea.
Potrivit expertei, soluția trece prin parteneriate funcționale între școli, companiile agroalimentare și autoritățile de resort, astfel încât programele de formare să fie calibrate la cerințele reale ale pieței. Modernizarea învățământului tehnic agricol devine și o condiție strategică în contextul aderării la Uniunea Europeană. Politicile comunitare pentru perioada 2028–2034 vor lega accesul la resurse de introducerea unor activități educaționale care conectează agricultura cu nutriția și reducerea risipei alimentare, transformând școala într-un actor economic între producție și consumul sustenabil.
