Deși viticultura este o parte integrantă a istoriei Moldovei, pe scena mondială, țara este încă considerată una din „lumea nouă” a vinului. Paradoxal, embargourile rusești, care au avut un impact negativ la un moment dat, au stimulat în cele din urmă intrarea vinurilor moldovenești pe piețele internaționale mari.
Astăzi, Moldova se află în „top 20” cei mai mari producători de vin și ocupă locul 14 la exporturi. În 2024, țara a exportat 144 de milioane de litri de vin în valoare de 234 de milioane de dolari către aproape 80 de țări, în principal în Uniunea Europeană.
„Vinurile moldovenești sunt excepționale. Sunt un mare fan al soiurilor Fetească Neagră și Rară Neagră. Sunt convins că acestea pot ocupa un loc important pe piața mondială și pot deveni o descoperire pentru mulți. În ceea ce privește produsele moldovenești și soiurile, în special vinurile albe, sunt sigur că exportul va crește în viitor”, a spus John Barker, directorul general al Organizației Internaționale a Viței-de-Vie și Vinului (OIV), care reunește peste 50 de țări.
Cercetătorii și vinificatorii de la congres discută despre scăderea globală a consumului de vin și impactul schimbărilor climatice. Secetele și temperaturile ridicate amenință viile, iar acest aspect este deosebit de relevant pentru Moldova, care deține peste 110.000 de hectare de vii tehnice. În următorii ani, autoritățile planifică replantarea a aproximativ 30.000 de hectare cu soiuri mai rezistente și mai productive.
„Ne concentrăm pe soiuri care sunt potrivite pentru condițiile noastre tehnologice, climatice și de sol. Acordăm o atenție specială soiurilor fără semințe, care sunt apreciate de consumatori. Există soiuri de struguri care sunt deosebit de îndrăgite de copii”, a explicat Tudor Kazac, cercetător științific.
Vinificatorii moldoveni speră ca acest congres să ajute la stabilirea de contacte cu parteneri internaționali și să extindă piețele de desfacere, în special în țări asiatice precum Coreea de Sud, Japonia, Vietnam și Malaezia.
„Trebuie să ne adaptăm schimbărilor climatice, să implementăm noi metode de viticultură și vinificație. Cercetătorii împărtășesc rezultatele analizelor pe termen lung, astfel încât să le putem integra în producție. China a fost un mare market, dar acum China nu mai este o piață, trebuie să ne îndreptăm spre alte țări din Asia, să căutăm contacte în Coreea de Sud, Japonia, acolo creștem foarte bine, Vietnam, Malaezia, sunt multe alte piețe unde putem vinde vinurile noastre”, a spus Ion Luca, vinificator.
Vinificatorii moldoveni doresc să creeze un brand recunoscut sub denumirea „Wine of Moldova”, care să devină un simbol al calității și sustenabilității.
„Așteptăm soiuri noi, mai rezistente la schimbările climatice, care să ne reprezinte pe piața mondială. Trebuie să definim un soi de struguri și un vin care să ne reprezinte și să ne promoveze în străinătate sub brandul comun Wine of Moldova”, a subliniat Sorin Maslo, directorul unei crame.
Potrivit Ivettei van der Merwe, președintele OIV, industria trebuie să țină cont de preferințele consumatorilor și de recomandările organizațiilor de sănătate, implementând inovații pentru a atrage atenția asupra vinului.
În Republica Moldova sunt cultivate peste 110.000 de hectare de vii tehnice. În următorii ani, autoritățile intenționează să reînnoiască aproximativ 30.000 de hectare cu noi plantații, mai productive, rezistente la temperaturi ridicate și lipsă de apă.
