Reforma se bazează pe un proces de amalgamare între localități, care până la 1 octombrie va avea caracter voluntar. Consiliile locale pot decide comasarea, iar Guvernul oferă stimulente financiare pentru a accelera procesul. Inițial, localitățile care optau pentru amalgamare primeau câte 1 000 de lei per locuitor, însă suma a fost majorată la 3 000 de lei pentru a încuraja deciziile rapide. Autoritățile precizează că doar primăriile care se vor uni voluntar până la 1 octombrie vor beneficia de aceste resurse.
După această dată, va începe etapa obligatorie a reformei, astfel încât, după alegerile locale din 2027, să nu mai existe unități administrativ‑teritoriale cu mai puțin de 3 000 de locuitori. Pragul va rămâne valabil și în anii următori: orice localitate care va coborî sub acest nivel va trebui să se alipească unei primării existente.
Pe lângă stimulentele per locuitor, Guvernul oferă până la un milion de lei pentru fiecare unitate nou creată în urma amalgamării, precum și finanțări anuale între 500 000 și două milioane de lei pentru primăriile deja comasate. În total, pentru perioada până în 2030, Executivul a prevăzut un buget de 6,49 miliarde de lei pentru implementarea reformei, incluzând atât stimulentele financiare, cât și costurile de reorganizare administrativă.
În fundamentarea reformei, Guvernul invocă starea actuală a administrației locale. Potrivit conceptului prezentat, peste 87% dintre primării au sub 3 000 de locuitori, ceea ce limitează capacitatea administrativă și financiară a acestora. În total, 776 din cele 892 de primării se află sub acest prag, iar doar 53 depășesc 5 000 de locuitori. Executivul subliniază că reforma este urgentă și din cauza declinului demografic: în ultimii zece ani, Republica Moldova a pierdut aproximativ 389 000 de locuitori, iar în localitățile mici populația s-a redus cu peste 32%.
Accesul la servicii publice rămâne puternic inegal. Doar 40% dintre gospodăriile din primăriile mici sunt conectate la apă și canalizare, comparativ cu peste 90% în localitățile mari. În același timp, problemele financiare sunt acute: aproximativ 60% din veniturile primăriilor provin din transferuri de la bugetul de stat, veniturile proprii reprezintă doar 11%, iar doar 47 de primării reușesc să se autofinanțeze. Cheltuielile administrative consumă în medie 30% din bugetele localităților mici, lăsând resurse limitate pentru investiții și dezvoltare.
În paralel cu proiectul Guvernului, Platforma Europa 2028 a prezentat la începutul lunii martie un concept alternativ, semnat de Vasile Tofan, care propune o reformă mult mai amplă, inspirată din modelul statelor baltice. Platforma susține că reducerea numărului de primării la circa 300 nu ar rezolva problema fragmentării administrative și nu ar crea capacitatea necesară pentru absorbția fondurilor europene. În viziunea acesteia, Moldova ar avea nevoie de aproximativ 40 de municipalități puternice, cu o medie de 65 000 de locuitori, capabile să angajeze specialiști, să planifice strategic și să gestioneze proiecte mari. Argumentul central este unul economic: doar unitățile mari pot genera eficiență administrativă reală, pot concura pentru investiții și pot susține dezvoltarea pe termen lung.
