Creșterea prețurilor a fost și este în mod constant una din preocupările-cheie ale populației, cum arată toate sondajele de opinie, iar în perioada actuală valul de inflație la nivel global afectează inevitabil și Republica Moldova. Datele din luna mai relevă o inflație anuală de 29,1%, ceea ce reprezintă cel mai ridicat nivel la nivel european, transmite  Mold-street.com.

Guverne şi scumpiri

Unii politicieni și experți mai vocali folosesc masiv subiectul inflației pentru a justifica acuzațiile la adresa actualei guvernări că aceasta s-ar face vinovată de creșterea semnificativă a prețurilor în țară. De exemplu expreşedintele Igor Dodon susţine că guvernul actual "nu oferă niște răspunsuri rezonabile", la întrebarea de ce în Moldova preţurile cresc mai rapid ca în alte state. Totodată el acuzză guvernul că "nu întreprinde măsuri de reglementare adecvate". Actuala putere respinge cu vehemenţă aceste acuzaţii, dar aici merită să amintim că în februarie 2020 actuala şefă a statului Maia Sandu, numea guvernul Chicu, susţinut de Igor Dodon, "un Guvern al scumpirilor", deşi creşterea de atunci nu poate fi comparabilă cu actualul val de scumpiri.

Reieșind din acest context mai mult decât actual, Mold-Street.com a analizat, inclusiv în baza studiilor și rapoartelor publicate ultima perioadă, și a încercat să răspundă la întrebarea simplă – De ce în Republica Moldova prețurile cresc mai repede comparativ cu alte țări? Urmare a unui exercițiu analitic, am identificat 6 factori care fac ca presiunea pe creșterea prețurilor din țara noastră să fie mai mare, decât în alte state.

1. În Moldova inflația a fost mai mare decât în statele din regiune și înainte de actualele crize

Structura și nivelul de dezvoltare al economiei moldovenești a făcut ca în ultimul deceniu creșterea medie a prețurilor să depășească nivelul majorității statelor din regiune. După cum relevă un studiu Expert-Grup, după 2010, în pofida temperării dinamicii inflaționiste, Republica Moldova a înregistrat creșteri mai mari a prețurilor comparativ cu alte state europene. Astfel, între 2010 și 2021, în Republica Moldova prețurile au a crescut anual în mediu cu 5,6%.

În aceeași perioadă, în UE inflația a constituit în mediu 1,4% pe an, iar în țările din Europa Centrală și de Est creșterea anuală a prețurilor a variat între 1,1% (Bulgaria) și 4% (Serbia). De altfel, despre predispunerea economiei moldovenești de a avea o inflație mai mare ne sugerează și obiectivele de politică monetară ale Băncilor Centrale. De exemplu, dacă Banca Națională a Moldovei are un regim de țintire a inflației de 5%, obiectivul Băncii Centrale Europene are în vedere o inflație anuală de 2%, adică de 2,5 ori mai mică comparativ cu Moldova.

2. Inflația importată nu este un mit – cele mai mari creșteri de prețuri vin din importuri mai scumpe

Studiul Expert-Grup menționat mai sus relevă că în primul trimestru al 2022, principalul factor care a cauzat majorarea inflației ține de puternica accentuare a tendințelor inflaționiste globale ceea ce a dus la creșterea prețurilor de import.

În primul trimestru al 2022, valoarea unitară a importului a crescut cu 27,1% față de anul precedent (f-a-p), iar acest salt reprezintă ceea mai mare majorare comparativ statele europene. În majoritatea țărilor europene creșterea valorii unitare a importului a fost mai mică de 20% și doar, în 3 state din EU a fost depășit acest nivel: Belgia (23,6% f-a-p), Slovenia (21% f-a-p) și Croația (20,8% f-a-p). Altfel spus, în primul trimestru importurile au fot în medie mai scumpe cu 27% față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce inflația în același orizont de timp a constituit 19 la sută.

3. Avem inflație mai mare inclusiv pentru că în structura bugetului personal cheltuim de 3 ori mai mult pentru alimente decât în UE

Un at factor care împinge inflația mai sus comparativ cu alte țări vizează structura de consum specifică a Republicii Moldova. Or, în toate țările inflația este calculată prin intermediul indicelui Prețurilor de Consum (IPC), respectiv în fiecare țară la calcularea IPC proporția dintre produsele alimentare, mărfurile nealimentare și serviciile prestate este diferită. Reieșind din veniturile pe cap de locuitor mai mici și obiceiurile de consum, în Republica Moldova produsele alimentare au o pondere mult mai însemnată la calcularea inflației. De exemplu, în anul 2020 ponderea cheltuielilor pentru produse alimentare și băuturi nealcoolice în structura cheltuielilor de consum ale unei persoane erau de 43,9%, ceea ce este de 3 ori mai mult față de media din Uniunea Europeană (14,8%).

În asemenea condiții, când șocul a venit pe creșterea prețurilor la produse alimentare, în Moldova inflația a crescut mult mai mult comparativ cu alte țări.

4. Războiul din Ucraina a accelerat creșterea de prețuri, iar Moldova depinde cel mai mult de piața ucraineană și rusă din toate statele din regiune

Chiar dacă presiuni de creștere a prețurilor la alimente și resursele energetice erau și până la invazia Rusiei în Ucraina, după 24 februarie s-a produs o accelerare substanțială a creșterii de prețuri pentru aceste categorii de produse, care au avut impact și asupra prețurilor de import pentru Republica Moldova, având în vedere și dependența energetică de 100% de resursele energetice importate.

Însă dincolo de impactul puternic al războiului asupra cotațiilor internaționale la alimente și energie, există câțiva factori specifici generați de război care au lăsat drept amprenta într-o creștere de prețuri mai mare pentru Republica Moldova: În primul rând, în anul 2021 ponderea importurilor Republicii Moldova din Rusia, Ucraina și Belarus a constituit cumulativ 26%, țara noastră fiind cea mai expusă față de aceste piețe comparativ cu toate statele din regiune. De exemplu, în anul 2021 Republica Moldova a efectuat din Ucraina importuri de produse alimentare de peste 180 milioane USD.

Având în vedere că produsele ucrainești aflate pe rafturile magazinelor noastre sunt de regulă din segmentele cu cele mai mici prețuri, necesitatea de a substitui o parte din aceste produse din alte țări a dus și la creșterea mai mare a prețurilor. În al doilea rând, pe lângă importurile propriu zise din Ucraina, Rusia și Belarus, o parte importantă din importurile Republicii Moldova din alte state avea loc prin intermediul portului din Odessa.

Odată cu imposibilitatea accesului la acest nod logistic, mulți importatori s-au pomenit în situația de a schimba rutele de import, care au dus la creșterea substanțială a costurilor logistice și de transport, care s-au transpus în cele din urmă în prețuri mai mari pentru consumatori.

Un factor în plus este creșterea în această perioadă cu peste 3 la sută a populației Republicii Moldova din contul refugiaților ucraineni care locuiesc temporar în țara noastră înseamnă creșterea numărului de consumatori, ceea ce implică o creștere a cererii agregate pentru anumite produse și respectiv duce în cele din urmă la un impuls adițional pentru majorare de prețuri. Un alt factor inflaționist ca rezultat al războiului este de natură psihologică și vizează mult discutatele așteptări inflaționiste.

Acesta s-a materializat în special în prima lună după agresiunea rusă în Ucraina când populația, de teama creării unor deficite de produse, a început să cumpere masiv diferite produse pentru a-și crea rezerve, iar acest comportament a condus la creșterea prețurilor pentru produsele date.

5. Neajustarea pe criterii politice a tarifelor reglementate în trecut a accelerat inflația de acum

Un alt factor care a accelerat inflația din acest an în Republica Moldova se referă la deciziile populiste de-a lungul anilor trecuți, manifestat atât la nivelul autorităților centrale, cât și locale, care ani în șir nu au ajustat tarifele la diferite servicii și utilități după cum o cereau costurile reale.

După cum constată și Banca Națională în ultimul Raport asupra inflației, la finele anului 2021 s-au acumulat devieri majore la mai multe categorii de prețuri reglementate atât la nivelul administrației publice centrale, cât și celei locale. Potrivit BNM, pe parcursul ultimilor 5-10 ani, serviciile respective au fost subvenționate direct sau indirect de bugetele locale, iar unii prestatori de servicii au acumulat devieri negative semnificative ca urmare a neajustării tarifelor la costuri.

Constatările BNM sunt susținute și de dinamica prețurilor reglementate, care în perioada ianuarie 2010-octombrie 2021 au înregistrat o creștere medie lunară de doar 0,1%. Probabil cel mai elocvent exemplu este neajustarea din toamna anului 2009 a tarifelor la transportul public din Chișinău, care din 1 iulie 2021 urmează să se tripleze de la 2 la 6 lei. Altfel spus, pentru multe tarife reglementate autoritățile au centrale și locale au recurs la amânări cu acumulări de datorii sau subvenționări direct din buget, iar când proporțiile problemei au devenit necontrolabile și imposibil de susținut, se materializează în ajustarea practic a tuturor tarifelor.

6. Mărimea mică a pieței nu permite corporațiilor să facă economii la scară, ceea ce duce la prețuri pe unitate de produs mai mari

Nu în ultimul rând, inflația mai mare din Republica Moldova este condiționată şi de dimensiunea mică a pieței. Având o piață de desfacere mică, corporațiile mari nu își pot genera economii la scară prin vânzări mari care să reducă costurile per unitate, motiv pentru care și prețurile plătite de consumatorii din țara noastră sunt mai mari. În plus, mărimea mică a pieței, dar și accesul limitat la finanțări, impune cei mai mulți importatori să lucreze cu niveluri minime al stocurilor.

Respectiv, epuizarea rapidă a stocurilor face ca prețurile noi de pe piețele internaționale să fie resimțite mai rapid în Republica Moldova decât în alte state. Deloc întâmplător este faptul că cea mai mare inflație la nivel UE în luna mai este înregistrată în Estonia – de 20%, o țară cu o piață mică și dependentă total de resursele energetice importate, similar ca și Republica Moldova.

Totuși, în Estonia inflația este mai mică deoarece în structura de consum a populației, produsele alimentare ocupă o pondere de 2 ori mai mică decât în țara noastră, iar dependența de piața rusă și ucraineană, precum și dependența logistică de porturile ucrainene – este ceva mai mică decât în Moldova.

Prognozele BNM arată că punctul maxim al inflaţiei va fi atins în trimestrul III al acestui an, după care există şanse ca preţurile să se stabilizeze şi chiar să scadă. Cu toate acestea în condiţiile războiului din Ucraina şi creşterii în continuare a preţurilor la resurse energetice şi alte materii prime, există o doză mare de scepticism în acest sens.