15/12/2023

Buget auster în 2024 și politică fiscală pro-business
Buget auster în 2024 și politică fiscală pro-business Subiectul ediției

Legea bugetului de stat pentru anul 2024, aprobată de Guvern la 1 decembrie, arată relativ auster cu o creștere preconizată modestă a veniturilor și chiar o scădere de 2,2% a cheltuielilor. În aceste condiții, autoritățile au ales să dea prioritate măsurilor care să contribuie la stimularea natalității și la sporirea veniturilor angajaților din învățământ, care ar trebui să conducă ulterior la sporirea calității educației. Din perspectiva intereselor de moment ale mediului de afaceri, politica fiscală pentru acest an este orientată spre stimularea măsurilor de atragere și menținere a angajaților în companii și nu aduce noi presiuni fiscale asupra businessului.

Ion CHIȘLEA   

 

Cu o întârziere de o lună și jumătate, cabinetul de miniștri a susținut în ședința de vineri, 1 decembrie, proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2024.

 Veniturile cresc modest, cheltuielile scad

 Potrivit proiectului, veniturile bugetului de stat în anul 2024 vor constitui 66,63 miliarde de lei, în creștere cu 1,3% față de anul în curs. Autoritățile spun că majorarea se va produce din contul restabilirii economice, în rezultatul unor măsuri ale politicii fiscale și vamale, precum și în urma unei administrări mai bune. Ponderea veniturilor la bugetul de stat în PIB se estimează a fi de circa 19,5%. Partea covârșitoare în structura veniturilor bugetare prognozate, 91,7%, va fi asigurată de impozite și taxe.

 

Fondul de rezervă al Guvernului va fi de peste trei ori mai mic față de anul curent. Dacă în 2023 acesta este de 500 milioane de lei, pentru anul viitor se preconizează doar 150 milioane. Și fondul de intervenție al Guvernului va fi redus, de la 540 milioane pentru anul curent la 250 milioane de lei în anul viitor.  

 

Legea bugetului pentru anul 2024 se bazează pe o prognoză macroeconomică, potrivit căreia PIB-ul va crește în termeni reali cu 3,5%, ajungând la 342,1 miliarde de lei. Autorii prognozei pun creșterea PIB-ului pe seama unei evoluții relativ bune a sectoarelor economice. Sunt anticipați mai mulți factori care vor compensa pierderile din perioada precedentă. Autoritățile se așteaptă că în anul viitor, vom avea o creștere a producției agricole și o redresare a comerțului exterior. Aceasta din urmă se va produce în cazul unei redresări relative a economiilor partenerilor comerciali. Este de menționat că, potrivit ultimelor estimări, economia Uniunii Europene, care este cel mai mare partener comercial al Republicii Moldova, va avansa anul viitor cu doar 1,4%. Ce-i drept, în ce privește economia României, partenerul economic principal al Republicii Moldova din cadrul UE, aceasta ar urma să crească cu 3,4%.

 

O altă sursă de catalizare a creșterii economice ar putea fi relaxarea politicii monetare după ce Banca Națională a Moldovei a anunțat că inflația se va stabiliza în coridorul țintit de 5% +-1,5 puncte procentuale. Astfel, vor exista condiții prielnice pentru reducerea ratei de politică monetară, care să conducă și la reducerea dobânzilor la creditele acordate de băncile comerciale.

 

Pentru anul 2024, potrivit acordurilor încheiate cu finanțatorii externi, se prevăd intrări de granturi în bugetul de stat în sumă de 2,4 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 3,6% din veniturile totale.

 

În ce privește cheltuielile bugetului de stat, acestea sunt prevăzute a fi de 82,22 miliarde de lei, în scădere cu 1,88 miliarde față de anul curent. Deficitul bugetar urmează să ajungă la 15,59 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 4,6% din PIB. Amintim că, potrivit legislației, el nu trebuie să depășească 1,5% din PIB.  

 

De cealaltă parte, proiectul de lege prevede o creștere de 4,4% a veniturilor bugetului public național (BPN) față de volumul precizat în anul 2023. Astfel, veniturile la bugetul public urmează să fie de 107,17 miliarde de lei. Cheltuielile BPN se vor ridica la 122,96 miliarde de lei și vor fi mai mari cu peste 1,5% față de  anul 2023. 

 

Datoria de stat la finele anului 2024 va ajunge la 125 525,6 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 37% din PIB. Circa 64,5% din aceasta va reveni datoriei externe, iar 35,5% – datoriei de stat interne.

 

„Suntem nevoiți să prioritizăm, vom investi în viitor”

 

Autoritățile recunosc că, în anul viitor, vom avea un buget auster. „Bugetul este restrâns, noi încă depunem efort ca să creștem economia și de aceea este nevoie să prioritizăm. Decizia noastră a fost să alocăm cei mai mulți bani pentru anul 2024 în viitorul nostru, adică pentru copii, generația care va construi Moldova de mâine, prin acces la educație modernă și de calitate, pentru o societate consolidată și prosperă”, a spus premierul Dorin Recean în ședința de Guvern.

 

Pe partea de business, vor fi întreprinse o serie de acțiuni de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii (ÎMM). În anul viitor, vor fi alocate peste 197 milioane de lei pentru finanțarea unui șir de programe de stimulare a antreprenoriatului. 

 

O altă prioritate anunțată de Executiv se referă la continuarea dezvoltării sistemului de transporturi și infrastructură. Pentru asigurarea măsurilor de politici în sectorul de transporturi, în bugetul de stat sunt planificate mijloace în sumă de 4,04 miliarde de lei, dintre care 1,4 miliarde reprezintă mijloace financiare din surse externe. Pentru reparația și întreținerea drumurilor naționale și locale, vor fi alocate 2,5 miliarde de lei.

 

Bugetul pentru anul 2024 prevede, de asemenea, alocații în mărime de 1,6 miliarde de lei pentru subvenționarea sectorului agricol și dezvoltarea rurală, 322 milioane de lei pentru eficiența energetică, 601 milioane de lei destinate Fondului Național de Dezvoltare Regională și Locală, precum și 175 milioane de lei pentru promovarea politicilor în domeniul protecției mediului.

 

Preocupați de problemele demografice

 

Una dintre concluziile la care ajungem urmărind prioritățile repartizării banilor din buget este că autoritățile preocupate de regresul demografic tot mai evident, în care se adâncește Republica Moldova. Pentru a ameliora cât de cât situația în această privință, de la 1 ianuarie 2024, va fi dublată, până la 20 mii de lei, indemnizația acordată la nașterea copilului. Totodată, salariile a peste 50 mii de persoane, în special cadre didactice, vor crește cu 15%. În acest sens, va fi alocat aproximativ un miliard de lei. De asemenea, vor fi majorate alocările financiare pentru programul „Protecția familiei și copilului” și vor fi alocați bani pentru dezvoltarea satelor și orașelor.

În urma majorării, îndemnizația unică la nașterea copilului se va apropia de media Uniunii Europene. Astfel, de la 1 ianuarie 2024, suma ar echivala cu 1 030 de euro, mai mult decât dublă față de cea prezentă. Aceasta ar fi, până acum, singura plată socială care se apropie atât de mult de nivelul Uniunii Europene. De exemplu, în Belgia, îndemnizația respectivă este de 1 250 euro, în Franța – de 1 015 euro. Majorarea îndemnizației, precum și alte măsuri de acest gen, arată că autoritățile de la Chișinău sunt tot mai preocupate de problemele demografice, ale depopulării și, în final, ale deficitului tot mai acut de forță de muncă.

Politica fiscală, orientată spre angajați

Preocuparea autorităților de problema forței de muncă se întrevede și în Politica Fiscală, adoptată încă în luna iulie de Legislativ. Așa cum documentul a fost elaborat de Ministerul Finanțelor, în baza recomandărilor primite în special de la mediul de afaceri, o bună parte din prevederile acesteia s-a referit nemijlocit la atragerea și menținerea forței de muncă, în special a celei calificate.  

 

Pentru menținerea forței de muncă, atragerea noilor specialiști și diversificarea pachetului social, documentul prevede extinderea spectrului de stimulente fiscale și revizuirea cheltuielilor suportate de către angajator în favoarea angajaților, permise spre deduceri fiscale. Prin urmare, o serie de cheltuieli, care încă anul acesta sunt supuse impozitării cu 12%, vor fi scutite de impozitare începând cu anul viitor.

Astfel, de anul viitor, vor fi permise spre deducere cheltuielile suportate de angajator pentru compensarea cheltuielilor la serviciile alternative de îngrijire a copiilor în mărime de 2 500 de lei pe lună, acordarea tichetelor de sport în mărime de jumătate din salariul mediu lunar pe economie. Vor fi deduse și cheltuielile angajatorului pentru cadourile în natură, inclusiv a voucherelor, cheltuielilor pentru perfecționarea angajaților (team-building, traininguri), cheltuielilor contractate pentru serviciile medicale și a primelor de asigurare de viață în cuantumul de un salariu lunar pe economie. Însă plafonul deductibil cumulativ al plăților respective nu va depăși 15% din valoarea calculată ca diferența din fondul de retribuire a muncii total pe întreprindere determinat pentru anul curent și fondul de retribuire a muncii pentru pozițiile de management.

În vederea stimulării investițiilor pe termen scurt și pe termen lung, care sunt, în special, economiile populației, s-a propus uniformizarea cotelor impozitului pe venit aferent veniturilor investiționale ale persoanelor fizice. Astfel, veniturile sub formă de dobânzi achitate de către bănci, asociații de economii, precum și dobânzile de la valorile mobiliare de stat vor fi impozitate cu cota unică în mărimea de 6%. 

 

Ministerul Finanțelor: Filozofia politicii fiscale pentru anul 2024 este centrată pe om

 

Potrivit Ministerului Finanțelor, măsurile de politică bugetar-fiscală pentru anul 2024 au avut drept scop soluționarea constrângerilor economice sesizate de către contribuabili, identificarea instrumentelor de suport a contribuabililor, precum și continuarea procesului de armonizare a legislației Republicii Moldova la practicile Uniunii Europene.

„Obiectivele politicii bugetar-fiscale pentru anul 2024 au avut drept scop implementarea instrumentelor fiscale de atragere și menținere a forței de muncă calificate, identificarea pârghiilor care ar crea premise pentru diminuarea „salariului în plic”, îmbunătățirea instrumentelor de administrare fiscală în vederea diminuării economiei tenebre și reducerii interacțiunii dintre contribuabil și funcționarul fiscal. Nu în ultimul rând, documentul și-a propus să continue armonizarea legislației naționale la prevederile acquis-ul Uniunii Europene”, a menționat pentru BusinessClass Petru Rotaru, ministrul Finanțelor.

 

Potrivit lui, filozofia politicii fiscale pentru anul 2024 este centrată pe om. Din această perspectivă, omul este privit ca angajat – prin perspectiva raportului cheltuielilor suportate pentru facilitățile acordate în cadrul relațiilor de muncă, ca cetățean cu rol de contribuabil – din perspectiva lărgirii spectrului de deduceri, dar și ca investitor – din perspectiva de uniformizare a modului de impozitare a veniturilor pasive cu caracter investițional.

 

Sindicatele cer un salariu minim în mărime de 50% din salariul mediu pe economie

 

Sergiu Sainciuc, vicepreședintele Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova (CNSM), spune că una dintre propunerile pentru politica bugetar-fiscală a vizat ajustarea mărimii venitului neimpozitat din salariu (așa-numita scutire personală) la rata inflației.

„Cu trei ani în urmă, scutirea personală a fost stabilită la nivelul minimului de existență, dar, spre regret, în anii următori, aceasta n-a mai fost ajustată la rata inflației. Dacă s-ar fi indexat această scutire, am fi avut un suport suplimentar pentru salariați, fiind menținute veniturile lor. De rând cu majorarea salariilor, majorarea scutirilor personale reprezintă o sursă de creștere sau cel puțin de menținere a veniturilor”, menționează vicepreședintele CNSM.

El spune că sindicatele urmează să revină la această chestiune pentru politica bugetar-fiscală de anul următor.  

Sergiu Sainciuc ne-a mai relatat că, pentru a menține veniturile salariaților, sindicatele au avut negocieri cu Ministerul Finanțelor și Ministerul Muncii și Protecției Sociale pentru a stabili un nou salariu minim pe țară. Sindicatele au cerut o creștere 50% a salariului minim pe țară cu, în corespundere cu directivele Uniunii Europene, astfel încât acesta să ajungă la 5 850 de lei, ceea ce ar reprezenta 50% din salariul mediu pe economie din acest an de 11 700 de lei. În anul viitor, salariul mediu ar urma să urce la 12 450 de lei și, potrivit acelei directive europene, salariul minim garantat ar trebui să ajungă la 6 250 de lei.  

Autoritățile au admis însă o majorare de doar 25%, de la 4 000 la 5 000 de lei. Cu toate acestea, sindicatele apreciază faptul că și Ministerul Finanțelor, și cel al Muncii și Protecției Sociale au acceptat să discute pentru a adopta un mecanism care să permită, în 3-4 ani, atingerea acelui cuantum de 50% prescris de directivele UE.

 

 

Mediul de business apreciază că politica fiscală a fost adoptată la timp

 

În calitate de asociație de business, care întrunește 166 de companii, Camera de Comerț Moldo-Americană (AmCham) a apreciat înalt performanța Ministerului Finanțelor de a prezenta în termen un document atât de important precum Politica Fiscală.

„Asta oferă antreprenorilor timp suficient pentru elaborarea proceselor, strategiilor și bugetelor pentru anul viitor, dar și acordă Guvernului și autorităților din subordinea sa posibilitatea de a-și adapta legislația secundară. Vorbim de Hotărârile de Guvern, ordinile interne, regulamentele și alte acte elaborate în conformitate cu legislația care a fost modificată”, spune Mihai Burunciuc, Policy Manager AmCham.  

Modificările incluse în Politica Fiscală, acest pachet social, ar trebui să permită menținerea forței calificate de muncă. „Statul dă o mână de ajutor businessului să fidelizeze prin astfel de acțiuni de ordin social angajații valoroși, dar ar fi și o oportunitate să atragă noi angajați”, spune expertul.

 

Tichetele de masă, taxate în continuare

 

Pe de altă parte, Mihai Burunciuc spune că nu toate cerințele businessului privind pachetele sociale au primit răspuns pozitiv de la autorități. Spre exemplu, AmCham a insistat ca sumele alocate pentru tichetele de masă de către agenții economici să fie scutite de contribuțiile de asigurări sociale. Asta reprezintă o povară prea mare pentru agenții economici și mulți dintre ei renunță să mai ofere tichete de masă.

După creșterea puternică din anii 2018-2019, la lansarea produsului, după introducerea contribuțiilor în 2020, unul din cei patru jucători de pe piața tichetelor de masă s-a retras. În decurs de trei ani, piața respectivă așa și nu și-a revenit. Deși, potrivit lui Mihai Burunciuc, Ministerul Finanțelor s-a arătat deschis pentru discuțiile la subiectul dat, această deschidere nu s-a materializat, deocamdată, în excluderea taxărilor. Expertul spune că statul trebuie să privească mai departe de veniturile imediate.  

Cu toate că aceste contribuții acumulate de pe tichetele de masă aduc o sumă considerabilă la buget, de circa 240 milioane de lei anual, scutirile ar conduce pe termen lung la creșterea pieței tichetelor de masă. Drept urmare, ar crește sumele alocate de către companii pentru tichetele de masă, ceea ce ar conduce la sporirea vânzărilor pe piața HoReCa și pe cea a retailului alimentar.

„Plusul statului va fi că vor crește încasările din TVA, deoarece tichetele de masă sunt utilizate doar la comercianții care activează oficial. Impozitele indirecte acumulate după sporirea volumului tichetelor de masă ar trebui să compenseze pierderile inițiale în decurs de șase luni”, spune specialistul AmCham.

 

Dividende pentru managerii de top

Ana Nicolaescu, directorul general al companiei de contabilitate NGA Contabilitate, spune că nu a mai existat o astfel de politica fiscală, orientată spre angajați, fiind vorba în primul rând de angajații înalt calificați. La 22 octombrie, au intrat deja în vigoare unele modificări la legislația ce vizează SRL-urile, care permit oferirea unor remunerări sub formă de dividende managerilor de top din companii.

Pentru aceasta, a fost modificată chiar noțiunea de dividend. Ana Nicolaescu menționează că, până acum, dividendul însemna repartizarea după impozitare a profitului între asociații societății, cei care dețin participații sau cote-părți. Potrivit noilor modificări, fondatorii pot să ia o decizie, să formeze un capital de stimulare a beneficiarilor – personalul angajat, care se vor asimila dividendelor. Prin această prevedere, SRL-urile sunt stimulate să-și remunereze mai bine managerii, optimizând impozitele companiei, deoarece impozitul pe dividende este de doar 6%, pe când salariile și adaosurile salariale sunt taxate într-o proporție de aproximativ 43%. Însă modificările nu vor putea fi aplicate până la sfârșitul anului, deoarece modificările corespunzătoare ale Codul fiscal vor intra în vigoare abia la 1 ianuarie 2024.  

Un alt inconvenient ce descinde din aceste modificări, potrivit Anei Nicolaescu, ține de prevederea impozitului pe venit amânat. Așa cum dividendele se repartizează doar după plata tuturor impozitelor, SRL-urile care vor dori să-și remunereze angajații prin stimularea de capital, plătindu-le dividende, nu vor putea beneficia de prevederea impozitului pe venit amânat. Prin urmare, ele vor trebui să aleagă, care prevedere este prioritară pentru ele – reinvestirea profitului ori sporirea remunerării angajaților.

Dacă dilema respectivă va fi soluționată în favoarea plății dividendelor, acestea vor putea fi oferite chiar pentru anul de gestiune 2023, după ce compania va achita impozitele din profitul obținut.

 

Armonizarea la legislația fiscală a UE va continua și în 2024

 

Dincolo de  politicile orientate spre angajat, o altă noutate a politicii fiscale pentru anul viitor presupune reducerea cotei la dobânzile aferente valorilor mobiliare de stat de la 12% la 6%, pentru unificarea cotelor impozitului pe venit aferent veniturilor investiționale. Măsura dată are drept scop stimularea investirii economiilor acumulate de persoanele fizice, prin intermediul aplicării unui regim unic asupra tuturor veniturilor menționate.

 

Totodată, în legislație va fi revizuit conceptul de subdiviziune, pentru a clarifica faptul că dispozitivele electronice (de tip terminal de plată în numerar, terminal cash-in, aparat de schimb valutar, bancomat etc.), inclusiv spațiul pentru amplasarea acestor dispozitive, nu vor fi considerate ca parte componentă a subdiviziunii.

 

La capitolul accize se propune revizuirea listei mărfurilor supuse accizelor prin excluderea blănurilor din această listă, pentru racordarea la practica UE, precum și reducerea cotei accizei pentru parfumuri și apa de toaletă de la 30% la 10%. Documentul mai prevede menținerea regulii de a stabili ratele accizelor pentru o perioadă de trei ani pentru a asigura realizarea principiului predictibilității pentru mediul de afaceri, dar și pentru a avea o prognoză clară a veniturilor bugetare. Astfel, se preconizează că taxa pe produsele accizabile, inclusiv tutunul, cidrul, unele produse petroliere, va crește anual cu șapte la sută în următorii trei ani, cu excepția unor categorii de produse, cum ar fi gazul lichefiat, păcura, berea sau alcoolul.

 

În vederea respectării angajamentelor de armonizare a legislației fiscal și vamale, se prevede modificarea regimului fiscal aplicat autoturismelor, prin impozitarea acestora cu TVA pe principii generale însă începând cu 1 ianuarie 2025, cu diminuarea graduală a accizei. 

 

În urma colectării amendamentelor pentru lectura a doua, în Politica Fiscală a fost acceptată acordarea scutirii de la impozitul pe venit a veniturilor obţinute de persoanele fizice de la predarea reziduurilor şi deşeurilor de metale feroase şi neferoase, a reziduurilor industriale care conţin metale sau aliaje ale acestora şi ambalajului returnabil.

Нашли ошибку в тексте? Выделите ее и нажмите CTRL+ENTER

Ați găsit o eroare în text?
Spuneți-ne!

Raportați o eroare

ВАМ ТАКЖЕ МОЖЕТ ПОНРАВИТЬСЯ

Lasa un comentariu

Adresa dvs. de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate (*).

8 zile 20 ore

207

Publicitate în BC