Problema lipsei forței de muncă este semnalată tot mai des de businessul autohton. Conform raportului de stare a țării, elaborat de Centrul Analitic Independent Expert-Grup, rata de ocupare a forței de muncă este de circa 42 la sută. Acest parametru este inferior mediei din regiune, care este de 60 la sută. În același timp, conform calculelor experților, în următorii ani se estimează că decalajul dintre cererea și oferta forței de muncă se va adânci și mai mult și va ajunge la circa 25 la sută.

Alexandru TOMA

Educația este asociată cu un șir de beneficii economice și non economice, precum îmbunătățirea stării de sănătate, implicarea civică și socială, un climat de securitate și de confort social mai bun, ceea ce, implicit, contribuie la creșterea productivității economiei naționale. Competențele și calitățile dezvoltate în școală, mai mult decât calificările și certificatele, formează oameni de succes, pregătiți pentru viața profesională și cea privată.

„Un sistem educațional de calitate este fundamentul unei societăți bazate pe cunoaștere, ajutând cetățenii să obțină aptitudini funcționale de bază pentru a fi responsabili, a se integra în societate și a contribui la dezvoltarea acesteia. Acest lucru este esențial pentru a sprijini competitivitatea în contextul unei economii globale a cunoașterii bazată pe tehnologie, precum și pentru a promova integrarea și participarea la o societate democratică”, se arată în Strategia Națională de Dezvoltare în domeniul Educației 2030 a Guvernului Republicii Moldova.

Procesul de tranziție a Republicii Moldova la economia de piață, declanșat după proclamarea independenței, s-a desfășurat în condițiile unei crize social-economice acute. Deși pe parcursul acestor ani, s-a înregistrat un declin în toate sectoarele economiei, procesul de integrare în Uniunea Europeană lasă deschisă o portiță de speranță. Actualmente, în Republica Moldova, se înregistrează una dintre cele mai mari rate de inactivitate economică, în paralel cu creșterea deficitului de forță de muncă. Statul încearcă să găsească soluții pentru o reformare eficiență a sistemului educațional.

Ecaterina Rusu, directoare de program la Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, spune că forța de muncă ieftină nu mai este actuală pentru Republica Moldova. Tot mai multe companii acuză un deficit al forței de muncă, iar aspectul nu ține doar de sistemul educațional. Problemele încep de la emigrarea populației și se termină cu remunerarea neadecvată”, spune specialista.

Raisa Dogaru, director al Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), explică cum calitatea studiilor are un impact mare asupra pieței forței de muncă.  „Putem vorbi despre sistem educațional de calitate, numai atunci când avem o economie și o societate dezvoltată, iar sistemul educațional interacționează cu angajatorii”, spune ea.

Potrivit directoarei, penuria de brațe de muncă, în special de specialiști calificați, reprezintă o piedică și pentru investitori. „Agenții economici, atunci când vin să investească, caută mai întâi de toate forță de muncă. Deseori constată că cei care au rămas aici au un alt nivel de calificare decât cel de care are nevoie. În plus, există și o tendință de fluctuație sezonieră a muncii. ”, a remarcat directoarea.

RETROSPECTIVA REFORMELOR

Pentru a soluționa problema ajustării sistemului educațional la nevoile pieței muncii, este suficient să fie urmată experiența țărilor Uniunii Europene, care au practici ce s-au dovedit a fi funcționale în timp. Republica Moldova a început de aproape două decenii să-și apropie standardele în învățământ de cele europene, aderând  la Procesul de la Bologna în 2005. Acesta implică  o modernizare constantă a învățământului superior.  

Începând cu noiembrie 2014, a fost introdus un nou Cod al educației,  care prevede autonomia financiară, academică, organizațională a universităților. Una dintre provocările instituțiilor de învățământ superior a fost implementarea și dezvoltarea studiilor doctorale în noul cadru al școlilor doctorale. O altă provocare a ținut de transferul de cunoștințe și tehnologie în instituțiile de învățământ superior, triunghiul: educație – cercetare – inovare, dar și internaționalizarea și diplomele comune.

Una dintre soluții a fost Programul Erasmus+, care oferă universităților europene posibilitatea de a stabili parteneriate cu instituțiile de învățământ superior din afara UE. Universitățile noastre au elaborat programe de mobilitate,  programe de cooperare internațională pentru consolidarea capacităților și dezvoltarea personalului. 

În vara anului 2022, Ministerul Educației și Cercetării a inițiat reformarea învățământului superior din Republica Moldova, un proces care a comasat mai multe instituții de învățământ și instituții științifice.

Viorel Bostan, rectorul Universității Tehnice a Moldovei, spunea atunci că intențiile ministerului reflectă situația din învățământul superior, care este subfinanțat și pierde competiția cu universitățile din regiune. Reformarea ar fi, în final, un răspuns al autorităților la reducerea numărului de studenți și finanțarea insuficientă a instituțiilor, care împiedică derularea unui proces educațional calitativ.

REFORMA CONTINUĂ

În martie 2023, Guvernul a aprobat Strategia de dezvoltare „Educația 2030”, un document de 96 de pagini care presupune sporirea calității educației, implementarea tehnologiilor digitale, precum și asigurarea sistemului educațional cu personal didactic calificat.

Potrivit Ministerului Educației și Cercetării (MEC), implementarea strategiei va contribui la realizarea obiectivelor de integrare europeană în domeniul educației. „Ne propunem să asigurăm calitatea educației și formării profesionale și să conectăm domeniul educațional la piața muncii, aflată în continuă dezvoltare”, se spune în nota de prezentare a strategiei.

Strategia presupune creșterea eficienței cercetărilor, invențiilor și inovațiilor, revizuirea și modernizarea curriculumului în toate ciclurile educaționale, care să pregătească elevii pentru provocările erei informaționale și pentru locurile de muncă din viitor.

„Sistemul educațional este un element vital în dezvoltarea socială și economică a unei țări, dar și în dezvoltarea fiecărui om în parte. Capitalul uman este factorul cheie în reducerea șomajului și a veniturilor mici, fiind determinant pentru creșterea economiei”, se menționează în document.

În Planul Național „Construim Moldova Europeană” se vorbește despre crearea unui Institut Național pentru Educație și Leadership, instituție responsabilă de modernizarea proceselor de formare a cadrelor didactice și manageriale.

Potrivit lui Dan Perciun, ministru al Educației și Cercetării, curriculumul școlar urmează să fie regândit astfel încât să corespundă cerințelor timpurilor. În cadrul audierilor parlamentare referitoare la reorganizarea sistemului educațional, ministrul a anunțat începerea unui proces lent, dar calitativ de renovare a instituțiilor de învățământ.

În context, acesta a menționat rezultatele testelor internaționale PISA, care măsoară calitatea învățământului din țările lumii. „Aceste rezultate sunt cu adevărat îngrijorătoare”, a declarat ministrul.

Valentina Chicu, consilier al  președintelui Republicii Moldova pentru educație și cercetare, a menționat în cadrul unei conferințe că educația ține de întreaga societate și nu doar de Ministerul Educației. „Spunea cineva că atunci când închizi o școală, trebuie să deschizi o pușcărie. Mă gândeam acum la rezultatele PISA, pentru că ele sunt foarte importante. Ele denotă nu doar nivelul de cunoștințe, ci și conștientizarea anumitor lucruri și relaționarea socială între elevi și dascăli, între elevi și elevi. Trebuie să asigurăm proceduri clare, funcționale, să ajustăm cadrul normativ la necesitatea reală din sistemul de învățământ”, a subliniat consiliera.

ÎNVĂȚĂMÂNTUL DUAL ESTE O SOLUȚIE

Raisa Dogaru specifică și faptul că o inițiativă foarte bună a mediului de afaceri este învățământul dual. Conceptul reprezintă un parteneriat între agentul economic și școala profesională. În baza acestui parteneriat compania își ia în calitate de ucenici un anumit număr de studenți din școală, cărora le asigură 70% din studii la companie și 30% de ore teoretice în clasele școlii profesionale. Mai mult, tinerii primesc și un salariu, în valoare de 2/3 din retribuția minimă garantată în sectorul real al economiei. „Părerea mea este că această formă de învățământ, care iată că prinde forță și în Moldova, este una de mare perspectivă. Cel puțin așa arată practica europeană unde acest tip de studii se practică decenii în șir”, spune directorul ANOFM.

Învățământul dual urmează să dezvolte piața angajaților, fiind inclusiv și o soluție pentru creșterea ocupării tinerilor. „ Rezultate deja sunt, dar vrem mai mult. Anul acesta peste 1.100 de elevi, din 25 de instituții preuniversitare, au aplicat la sistemul dual de instruire. 70 de companii private participă la acest program care vine în beneficiul tuturor părților implicate în proces. Pentru că pe de o parte mediul de afaceri participă nemijlocit la pregătirea cadrelor de care are nevoie iar, pe de altă parte, elevii care fac învățământ dual nu mai au nevoie de pregătire suplimentară atunci când își caută un loc de muncă, deoarece calificarea lor este solicitată pe piața muncii”, conchide directoarea ANOFM.

„Școală fără șomeri”

Conform experților, învățământul profesional tehnic dual este „școala fără șomeri” și reprezintă o formă alternativă a învățământului profesional tehnic clasic. Înalt apreciat în țări europene precum Germania, Elveția sau Austria, învățământul dual este centrat atât pe necesitățile elevilor, cât și ale angajatorilor. Acesta își propune să ofere șanse egale tuturor tinerilor de a îmbrățișa o profesie care să le aducă beneficii și satisfacție pe termen lung, indiferent de proveniența socială, iar angajatorilor le oferă acces la forță de muncă bine calificată, conform cerințelor.

Responsabilitățile de instruire și formare sunt partajate între cei doi parteneri duali – companie și școală profesională. Doar aproximativ 30 la sută  din durata normativă a programului de instruire se desfășoară în instituția de învățământ, iar celelalte 70% – în cadrul agentului economic. Astfel, accentul este pus pe instruirea practică, în condiții similare celor reale de muncă.

Potrivit lui Alexandru Stratan, rector al Academiei de Studii Economice din Moldova (ASEM), pe segmentul educației economice, lucrurile stau destul de bine, există tot mai multe colaborări cu businessul autohton. El spune că anul trecut, a fost implementat pentru prima dată în Republica Moldova învățământul dual la treapta învățământului superior.

„Am mers pe dimensiunea business și administrare și informatica aplicată în economie. Am avut o cerere foarte mare din partea companiilor. Conform conceptului, studenții sunt încadrați la întreprindere 40 la sută din numărul de ore. Acum majoritatea studenților de la ASEM, încă din anul doi și trei de studii, sunt deja angajați în câmpul muncii”, spune rectorul.

El menționează că businessul este interesat să instruiască acești viitori specialiști în companiile lor. „Mă bucur că mediul de afaceri se întoarce cu fața spre sistemul educațional, însă nu observ un interes și spre cercetare. Probabil, mediul de afaceri nu are suficiente resurse pentru a finanța proiecte de cercetare”, spune Alexandru Stratan.

Rectorul consideră că în acest sens, este necesară o sinergie dintre stat și business, în calitate de cofinanțator.

„În urma parteneriatelor de acest gen, toți ar avea de câștigat. Astfel, poate fi asigurată integrarea în lanțurile valorice internaționale”, a subliniat profesorul.

În februarie-iunie 2023, a continuat și pilotarea programelor de învățământ dual în cadrul UTM.  

Care sunt cele mai deficitare profesii

Sergiu Sainciuc, vicepreședintele Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova (CNSM), menționează că circa 65 la sută din persoanele înregistrate ca șomeri nu au o meserie. Problema poate fi rezolvată printr-un alt obiectiv al strategiei, care presupune învățarea pe tot parcursul vieții. În acest sens, sunt diversificate serviciile de formare continuă a adulților și create centre de educație neformală, inclusiv prin implicarea sectorului privat.

Potrivit Raisei Dogaru, domeniile cu cea mai mare penurie de angajați de la noi sunt cele din sectorul industrial. „În cadrul platformei Consiliului Economic au fost câteva inițiative la acest subiect și una dintre acestea se referea la Lista ocupațiilor prioritare, care a fost dezvoltată de membrii noștri și ulterior înaintată Guvernului pentru aprobare. Documentul include 127 cele mai solicitate profesii de pe piața muncii din Republica Moldova, importante pentru atragerea investițiilor și care beneficiază de un regim facilitat la solicitarea permiselor de muncă. Printre profesiile ce se regăsesc în listă se numără inginer-constructor, inginer-electric, asistent medical, designer grafic, multimedia, proiectant de software, specialist în rețele de calculatoare și așa mai departe, adică specialiști cu nivel de calificare relativ înalt ”, relatează funcționara.

ÎNVĂȚAREA PE TOT PARCURSUL VIEȚII

Pentru a suplini deficitul de forță de muncă există un sistem de reprofilare, care oferă oamenilor posibilitatea să obțină profesii noi, conforme cu cererea de pe piața muncii. Sergiu Coceaș, consultant principal la Ministerul Educației și Cercetării, Direcția de politici în domeniile învățământul general și învățarea pe parcursul vieții, crede că o specializare nouă este posibilă oricând. El a făcut parte din componența mai multor centre de validare pentru dezvoltarea competențelor profesionale și spune  că acestea reprezintă o soluție viabilă pentru pregătirea specialiștilor buni pentru necesitățile businessului.

„Am inițiat cursuri de instalator al panourilor fotovoltaice, de asistent de dirijor, pentru tehnicieni și asistenți. Este un proces simplu, un serviciu contracost, prestat de centrele de validare, iar doritorii obțin un certificat care confirmă aptitudinile profesionale”, menționează Sergiu Coceaș.

Potrivit lui, în prezent, există un boom de pregătire a asistenților de educatori. În Republica Moldova, există acum 16 centre de validare, care acoperă diverse direcții de profesionalizare. Din 2019 și până în prezent, acestea au pregătit peste 1 200 de specialiști. Foarte multă lume vine din diasporă pentru a-și valida competențele și a beneficia de o grilă de salarizare mai mare. Specialiștii moldoveni în domeniu au fost invitați si peste hotare, în Belgia, unde o companie a solicitat validarea competențelor moldovenilor aflați acolo la muncă.

„Este un proces foarte interactiv, care presupune implicarea nemijlocită a oamenilor de afaceri și a cadrelor didactice”, a remarcat expertul.

Validarea este o soluție pentru orice adult autodidact, care dorește să obțină un document ce confirmă gradul de profesionalizare. În prezent, opțiunea este valabilă pentru învățământul vocațional, însă în curând, va începe și testarea persoanelor cu studii superioare.

Există companii care și-au instruit întregul colectiv, iar de multe ori, managerii menționează că specialiștii cu certificat de validare au mai multe competențe decât angajații cu un ciclu întreg de studii finalizat. De fapt, fiecare companie poate contribui la calificarea muncitorilor, astfel, își ridică ștacheta profesionalizării.

Acum se propune și conceptul de micro-calificare, doritorii pot merge la cursuri, care variază de la  trei zile la jumătate de an, sau pot învăța autodidact. Ulterior, susțin un examen unde pot obține certificatul.

„Chiar este o soluție pentru mulți studenți, obiectivul nostru fiind livrarea cât mai rapidă a forței de muncă în sistemul economic. Dacă anterior se insista pe partea teoretică și birocratică, actualmente se pune accentul pe partea practică”, a concluzionat Sergiu Coceaș.

TENDINȚE MONDIALE

Lumea, la fel ca și educația la nivel mondial, este în continuă schimbare. Ceea ce am învățat într-o zi ar putea fi depășit în următoarea. Conform revistei Forbes, una din cele mai evidente tendințe în reformarea sistemului de învățământ este Inteligența Artificială. Este cea mai transformatoare tehnologie a secolului XXI, remodelează fiecare industrie și domeniu al activității umane, inclusiv educația. În sala de clasă, sunt prezenți asistenți virtuali care pot ajuta atât elevii, cât și profesorii să-și gestioneze timpul și să-și termine sarcinile.

S-a raportat chiar că unele școli din China au implementat tehnologia de recunoaștere facială folosind sisteme de viziune computerizată pentru a monitoriza dacă elevii sunt sau nu atenți la clasă.

Potrivit UNESCO, AI are potențialul de a ajuta la abordarea unora dintre cele mai grele provocări ale educației de astăzi, inclusiv abordarea inegalităților în modul în care este oferită școlarizarea în întreaga lume și îmbunătățirea accesului la cunoștințe la nivel global. Cursurile profesionale și tehnice, care predau o gamă variată de seturi de abilități, vor deveni, probabil, mai populare pe măsură ce școlile lucrează cu angajatorii pentru a dezvolta noi soluții la problemele cauzate de deficitul de competențe. În Europa, 2023 a fost desemnat Anul european al competențelor.

Un alt aspect al schimbărilor o constituie realitatea virtuală și augmentată, care devin din ce în ce mai importante în sistemele de învățământ. Ele permit utilizatorilor să pășească într-o lume virtuală. Există un număr vast de „experiențe” care ne permit să facem totul, de la experimentarea istoriei prin ochii proprii până la antrenament pentru sarcini dificile și periculoase.

Alte cazuri de utilizare, care au crescut în popularitate în anul 2023, au fost clasele virtuale care permit învățarea la distanță.

De asemenea, se pune un accent important pe abilitățile soft care includ abilități de comunicare, lucru în echipă, gândire creativă, rezolvarea problemelor interpersonale, managementul relațiilor și rezolvarea conflictelor. Sunt abilități umane care puțin probabil că vor fi reproduse de mașini în curând. 

În 2023, a fost remarcată și educația STEAM, punând un accent tot mai mare pe interconexiunea dintre disciplinele clasice și tehnologia.

CE-I DE FĂCUT?

Potrivit lui Alexandru Stratan, investiția în educație înseamnă un complex de investiții, inclusiv în cercetare și inovare.

„Noi mai avem o resursă umană bine pregătită în învățământ, iar faptul că mulți cetățeni moldoveni reușesc pe plan profesional peste hotarele țării, se datorează și parcursului educațional din țară. Dinamica însă este una foarte rapidă și, pe plan regional, avem o concurență sporită între universități. Trebuie să investim nu doar în componenta de salarii și burse, trebuie să punem accentele pe specialitățile din domeniile în care avem deficit de angajați. De exemplu, administrarea publică sau domeniile inginerești înalt tehnologizate”, a remarcat specialistul.

Trebuie de atras atenția asupra specialităților cerute de investitorii străini. „În anumite sectoare, constat cu regret că nu suntem în stare să pregătim ceea ce ar necesita companiile. Este necesară o investiție și în infrastructura universităților. Este esențial să oferim un grad înalt de confort pentru tinerii noștri ca să-i motivăm să rămână la universitățile moldovenești. Un alt aspect ține de cercetare și inovare. Aici lucrurile sunt și mai grave: dacă în 2008 aveam, ca pondere în PIB, 0,8 la sută, acum avem 0,23 la sută. Da, aceasta este o funcție mai mult social culturală, însă media Uniunii Europene constituie peste doi la sută, iar Japonia, Coreea de Sud investesc peste trei la sută. Așa se asigură dezvoltarea tehnologică. Trebuie să punem prioritățile corect”, a concluzionat Alexandru Stratan&#