12/03/2024

Evenimentele care au influențat economia moldovenească în 2023
Evenimentele care au influențat economia moldovenească în 2023 Subiectul ediției

Economia moldovenească a fost influențată anul trecut, ca și în cel precedent, de situația regională tensionată, dar și de schimbările climatice. Aceste fenomene sunt resimțite atât la nivel de industrii și sectoare economice, cât și la cel de comportament al consumatorului. Deși avem anul acesta o stabilizare a inflației după evoluția ei galopantă din anii precedenți, războiul din Ucraina ne menține într-o zonă a incertitudinii, care este amplificată de alegerile prezidențiale din 2024 și cele parlamentare din 2025.

 

Ion CHIȘLEA

 

Deși inflația a intrat, la finele anului trecut, în coridorul de proiecție al BNM și am putea să ne așteptăm la o sporire a investițiilor și consumului, iar începerea procesului de aderare la UE ar trebui să insufle mai multă încredere, războiul prelungit de la hotarul Republicii Moldova și alegerile din acest an temperează gradul de optimism.  

 

Tendințe de redresare pentru anul curent

 

Potrivit rectorului Academiei de Studii Economice Alexandru Stratan, doctor habilitat în economie, în anul 2023, tabloul economic al Republicii Moldova a fost conturat de o serie de evenimente importante care au impus necesitatea focusării eforturilor pentru sporirea durabilității dezvoltării economice și a securității țării. 

El afirmă că, în pofida provocărilor, economia națională a înregistrat tendințe de redresare în anul 2023, care vor influența dezvoltarea economică în anul curent. Într-o analiză efectuată de Alexandru Stratan pentru BusinessClass, în conformitate cu datele statistice preliminare, în trimestrul trei al anului trecut, s-au înregistrat primele semne de revigorare economică, PIB-ul fiind în creștere cu 2,6% față de trimestrul trei din 2022. Dinamica economică a fost susținută în mare parte de recolta înaltă din sectorul agricol, grație condițiilor climaterice relativ favorabile, care au influențat îmbunătățirea balanței comerțului extern de bunuri. Creșterea producției agricole cu 27,5% în primele nouă luni ale anului trecut față de 2022 a influențat creșterea Produsului Intern Brut cu 5,7%. Exportul net de bunuri și servicii a generat creșterea PIB cu 4,8%, consecință a creșterii cu 2,4% a volumului exporturilor de bunuri și servicii și o diminuare a volumului importurilor cu 5,5%.

 

România absoarbe peste 35% din exporturi

 

Cu toate acestea, a fost înregistrată o diminuare a volumului comerțului extern, în contextul evoluțiilor majore din ultimii doi ani, precum și o reducere a investițiilor în active imobilizate. România rămâne cel mai mare partener comercial al Republicii Moldova, absorbind peste 35% din totalul exporturilor, Ucraina este cel de-al doilea partener comercial, iar importurile din Rusia au scăzut de 3,5 ori. Această scădere s-a datorat, în special, suspendării din decembrie 2022 a importului de gaze din Rusia, fiind compensată, într-o mică măsură, de creșterea valorii importului de îngrășăminte minerale.

Pe de altă parte, rectorul ASEM menționează cantitățile record de fructe exportate anul trecut. „Embargourile impuse de Rusia în ultimul deceniu i-a determinat pe horticultori să caute noi piețe de desfacere. Prin urmare, a crescut considerabil exportul spre UE și a scăzut cel spre CSI. Astfel, producătorii de fructe se aliniază treptat la standardele europene”, concluzionează Alexandru Stratan.

 

 

Situația indicatorilor macrofinanciari rămâne stabilă

 

Și în anul curent, sistemul bancar rămâne stabil și capitalizat, băncile moldovenești înregistrând un nou profit record. Cele 11 bănci din Republica Moldova au obținut în anul 2023 un profit net de peste 4,12 miliarde lei, în creștere cu aproape 12,5% față de 2022 și cu circa 1,9 miliarde lei mai mult decât în 2021. Pe de altă parte, fluctuațiile cursului de schimb al leului moldovenesc au contribuit la creșterea datoriei publice externe până la 32,7% din valoarea PIB estimată pentru 2023. Rata anuală a inflației a continuat tendința descendentă de la finele anului 2022, iar în ultimul trimestru, a intrat în intervalul de variație al țintei inflației. 

 

Deschiderea negocierilor de aderare la UE, un moment istoric

 

„Evoluția activității economice demonstrează o capacitate de reziliență relativă a țării la șocurile externe, determinate de multiplicarea zonelor de conflict cu un impact semnificativ asupra economiei globale. Procesul de integrare europeană și beneficierea de instrumentele de sprijin, asigurate în contextul sistemului european, a susținut capacitatea de răspuns la provocările de dezvoltare”, constată rectorul ASEM.

 

Un eveniment major, care urmează să influențeze țara noastră de acum înainte, este recomandarea Comisiei Europene din noiembrie 2023 de deschidere a negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană și deschiderea negocierilor de aderare din decembrie. „Acest moment istoric conturează importanța reformelor din sectorul economic și financiar, realizate pe baza Acordului de Asociere UE-Republica Moldova și, respectiv, de atragere și asimilare a suportului extern în vederea dinamizării proceselor economice și consolidării capacității de dezvoltare a țării”, spune Alexandru Stratan.   

 

Refugiații ucraineni continuă să influențeze businessul moldovenesc

 

În anul 2023, mediul de afaceri din Republica Moldova a fost influențat de mai mulți factori, unul dintre care a fost influxul de refugiați din Ucraina. Această migrație a adus schimbări semnificative în peisajul economic al țării. De la începutul războiului și până în prezent, Republica Moldova a adăpostit aproape 960 mii de cetățeni ucraineni. Azi, pe teritoriul țării locuiesc 113 mii dintre ei.

Alexandru Stratan este de părerea că prezența numeroasă a refugiaților ucraineni a generat o dinamică nouă și provocatoare pentru antreprenori. Aceștia au demonstrat o abilitate de a identifica și ocupa nișe neacoperite în businessul local, contribuind astfel la diversificarea și inovația în diferite sectoare economice.

În al doilea rând, migrația ucrainenilor a contribuit parțial la rezolvarea problemelor privind deficitul forței de muncă, inclusiv a celei calificate. Mulți antreprenori au beneficiat de această resursă umană, ceea ce a susținut dezvoltarea și extinderea afacerilor lor.

Totodată, impactul economic al refugiaților a fost evident și în ceea ce privește inflația. Rectorul ASEM afirmă că, prin intermediul investițiilor și al activității economice pe care au adus-o cu ei, imigranții ucraineni au contribuit într-o oarecare măsură și la întărirea leului moldovenesc.

 

Guvernul pune accent pe sprijinirea antreprenoriatului

 

Pe lângă efectele direcționate spre mediul de afaceri, Guvernul a intervenit și cu programe specifice pentru a sprijini antreprenoriatul și a facilita accesul la finanțare. Lansarea de instrumente financiare noi, precum Fondul pentru antreprenoriat și Creșterea Economică a Moldovei (FACEM) și Programul Guvernamental „373", au oferit antreprenorilor posibilitatea de a accesa resurse financiare pentru dezvoltarea și extinderea afacerilor lor.

Totuși, în paralel cu aceste evoluții pozitive, mediul de afaceri s-a confruntat și cu unele provocări, cum ar fi noile reglementări fiscale și legislative.

După o perioadă îndelungată de tergiversare, a fost restrânsă activitatea de comerț cu amănuntul în baza patentei de întreprinzător. Acest lucru a afectat un număr semnificativ de afaceri mici, determinându-le pe unele dintre ele să se restructureze ori chiar să-și încheie activitatea.

 

Evoluțiile din agricultură scot în evidență problemele acumulate în timp  

 

Alexandru Stratan atrage atenția asupra problemelor din sectorul agricol, care ies în evidență în ultimele luni, odată cu protestele fermierilor moldoveni. Aceștia solicită suport financiar din partea statului în contextul prețurilor reduse la producția agricolă pe piețele internaționale. El califică evoluțiile din agricultură drept o provocare pe termen mediu și lung, cu un potențial impact negativ asupra proceselor structurale și a capacității de dezvoltare a sectorului.

„Discrepanța între dinamica costurilor de producție și a prețurilor a influențat negativ nivelul de capitalizare a producătorilor. Pe termen mediu, aceasta reprezintă o provocare pentru securitatea alimentară a țării și pentru dezvoltarea socio-economică a zonelor rurale”, menționează economistul. 

 

Consecință a unei gospodăriri ineficiente

 

Spartac Chilat, director al companiei Prograin Organic, spune că agricultura moldovenească, în special fermierii specializați în producerea culturilor de câmp, au ajuns în situația disperată de azi din cauza că nu au respectat regulile elementare ale agriculturii moderne, fiind vorba mai ales despre rotația culturilor. În consecință, productivitatea la hectar a cerealelor rămâne, în ultimii ani, tot mai frecvent sub costurile de producere și nu face față constant competiției de pe piețele regionale și internaționale. Drept urmare, fermierii solicită tot mai frecvent suportul statului, iar acordarea acestuia perpetuează o stare de fapt, care nu are nimic cu economia de piață.

„În consecință, fermierii noștri continuă să producă ineficient cereale, care sunt, pe de asupra, și necalitative din cauza nerespectării asolamentului”, menționează directorul Prograin Organic.

Potrivit lui, la costurile actuale de producere a cerealelor, fermierii trebuie să recolteze cel puțin șase tone de grâu la hectar pentru a le acoperi. Doar atunci, ceea ce se produce suplimentar reprezintă profit. Totodată, grâul moldovenesc este, în mare parte, de o calitate redusă, fiind mai degrabă furajer decât alimentar, iar acest fapt îl semnalează tot mai frecvent întreprinderile de panificație.

Soluția este în reprofilare

În concluzie, managerul recomandă fermierilor să renunțe, în cea mai mare parte, la cultivarea cerealelor și să se orienteze spre culturi care să le aducă profit. El spune că pentru asigurarea securității alimentare a Republicii Moldova, este suficient să se producă 90 mii de tone de grâu alimentar. În rest, suprafețele ar trebui semănate cu alte culturi, care pot asigura profit.

Pe termen lung, expertul recomandă revigorarea sectorului zootehnic, care ar contribui și la restabilirea fertilității solului. O soluție pe termen scurt ar fi, potrivit lui Spartac Chilat, reorientarea spre cultivarea produselor ecologice. Astfel, se va obține o reducere a costurilor prin renunțarea la produsele fitosanitare tot mai scumpe și prin reducerea operațiunilor de prelucrare a solului. În plus, produsele ecologice devin tot mai solicitate pe piața europeană, prețul acestora fiind și mai mare decât al celor convenționale.

În plus, de la 1 ianuarie curent, a intrat în vigoare noua lege cu privire la agricultura ecologică, promovată de Asociația producătorilor de produse ecologice din Moldova (MOFCA), care stimulează agricultura ecologică. Spartac Chilat aduce exemplul Austriei, unde 30% din suprafețele agricole sunt ocupate de culturile ecologice. Țările Baltice urmează același trend, având acum circa 20% de suprafețe convertite la agricultura BIO.

În ce privește factorii care au influențat agricultura moldovenească anul trecut, cei mai importanți sunt cei de ordin logistic și climatici. Spartac Chilat menționează că fermierii urmează să-și asigure din timp căile logistice și piețele de desfacere pentru a-și putea vinde produsele, iar în perspectivă, să-și organizeze afacerile ținând cont de schimbările climatice. Acestea fac nerentabile unele activități de până acum, dar deschid calea pentru altele noi, mai profitabile.

 

ZEL-urile continuă să se extindă

  

Un alt sector important al economiei moldovenești, care încă joacă un rol important în structura economică a Republicii Moldova, este industria automotive, concentrată în special în Zonele Economice Libere (ZEL). Marin Ciobanu, directorului ZEL Bălți, susține că, oricât ar fi de straniu, anul trecut, au venit investiții destul de importante în zona pe care o administrează, în pofida situației geopolitice instabile din regiune.

„În 2022, când s-a început războiul, compania germană Bautex a luat decizia de a investi în Republica Moldova. Anul trecut, fabrica deschisă la Strășeni a ajuns la capacitate deplină, la 240 de muncitori și a fost finalizat procesul investițional în valoare de 20 milioane de euro. Totodată, Bautex preconizează acum să mai realizeze o investiție mare – la Stărșeni sau la Giurgiulești”, relatează managerul.  

 

Cel mai important eveniment al anului, potrivit directorului, este atragerea în ZEL Bălți a companiei Medal Glass, fiică a grupului german Medal Holding GmbH.

Conform planului de afaceri prezentat, Medal Glass va construi în Republica Moldova o fabrică pentru producerea și prelucrarea sticlei plate.

Valoarea investițiilor în viitoarea fabrică pentru producerea foliilor din sticlă este estimată la 160 milioane de euro, iar capacitatea potențială de producție urmează să fie de circa 600 de tone de produs finit pe zi.

„Pe lângă creșterea considerabilă a potențialul de export al republicii și atenuarea problemelor social-economice prin crearea, la prima etapă, a cel puțin 450 de locuri noi de muncă directe, acest proiect va declanșa un efect sinergic asupra dezvoltării industriilor conexe prin conectarea a încă cel puțin opt furnizori și crearea a 2 500 de locuri de muncă indirecte. Salariul mediu trecut în procesul-verbal al comisiei de concurs este de 30 mii de lei”, spune Marin Ciobanu.

 

Forță de muncă tot mai puțină, salarii tot mai mari

 

Evoluția din ZEL Bălți reflectă o problemă constatată la nivelul întregii economii moldovenești: deficitul forței de muncă. Pentru a o depăși, companiile majorează salariile angajaților. Astfel, anul trecut, salariul mediu al celor 50 mii de angajați ai ZEL Bălți a ajuns la 12 mii de lei și există toate premisele să crească în continuare.

Deficitul forței de muncă se reflectă și în arealul de unde este recrutată forța de muncă. Dacă acesta se extindea, mai devreme, pe o rază de 30 de km de la fabrică, acum a ajuns deja la 90 km.

„Astăzi, nici forță de muncă necalificată nu prea există. Dacă acum vreo 10 ani, plecau peste hotare 30 de mii de moldoveni, în 2021, au plecat 61 de mii, iar în 2022 – 52 de mii. În doi ani, am pierdut 114 mii de potențiali angajați, În anul curent, am putea avea o cifră la fel mare”, spune managerul.

 

Investiții în sporirea calificării angajaților

 

Pentru a menține forța de muncă, companiile moldovenești trebuie să majoreze salariile, iar pentru a-și putea permite acest lucru, trebuie să sporească gradul de calificare a angajaților. În acest scop, a fost deschis un centru de instruire în subzona Chișinău a ZEL Bălți.  

„Trebuie să avem produse cu valoare adăugată înaltă, iar pentru asta, este necesar să avem muncitori foarte bine calificați. Avem în Zona Economică Liberă corporații foarte mari, companii rezidente, care au investit peste 300 de milioane de euro, au creat zeci de mii de locuri de muncă. Acestea sunt produse cu valoare nu prea înaltă, iar de acum încolo, vrem să oferim o gamă largă de competențe pe baza acestui centru, să reușim să calificăm forța de muncă la comanda companiilor din afara țării”, spune Marin Ciobanu.

Prezența acestui centru ar trebui să ajute ZEL Bălți să convingă 12 mari companii internaționale, cu care se află în prezent în discuții, să investească în țara noastră.

„Atunci când se lansează în industrie, în producere, un investitor străin sau o companie locală se ciocnește foarte des cu problema că nu găsește ingineri calificați sau alt tip de asemenea competențe. Vom pregăti tineri specialiști pentru locuri de muncă înalt calificate și bine plătite aici, acasă, pentru că există cerere. Odată cu cererea din partea investitorilor, trebuie să pregătim oamenii să intre pe piața muncii”, a menționat Dumitru Alaiba, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, la deschiderea acestui centru.

 

Rezidenții ZEL preferă vechea legislație vamală

 

 

Unul dintre factorii care ar putea avea un impact important asupra activității rezidenților ZEL-urilor ține de adoptarea noului cod vamal, care ajustează cadrul normativ al Republicii Moldova la standardele europene. Potrivit lui Marin Ciobanu, acesta nu este prea atractiv pentru rezidenții ZEL-urilor.

„Companiile care au fost înregistrate în ZEL până la 31 decembrie 2024 au avut opțiunea de a alege să lucreze conform regulilor anterioare, adoptate în 2013 și cele prevăzute în noul Cod Vamal. Cei mai mulți au ales să rămână la vechile prevederi”, spune managerul.

Marin Ciobanu mai susține că această alegere s-a făcut din cauza că noul Cod Vamal este mai birocratic și aduce mai multe dezavantaje agenților economici. Una peste alta, noul Codul Vamal trebuia ajustat la prevederile legislației europene în contextul integrării Republicii Moldova în UE. Prin urmare, companiile moldovenești trebuie să se adapteze la noile reguli.

 

Schimbare rapidă a trendurilor pe piața restaurantelor

  

Integrarea europeană este deja în proces de derulare nu doar la nivel legislativ și la cel al exporturilor, care ajung într-o pondere covârșitoare pe piețele europene. Un fenomen manifestat și în anii precedenți, care a luat o amploare și mai mare în 2023, vizează extinderea afacerilor moldovenești pe piețele românești corespunzătoare. Astfel, când vorbesc despre activitatea lor, antreprenorii care au trecut Prutul se referă la ambele piețe – a Republicii Moldova și a României.  

Ruslan Cojocaru, fondatorul rețelei de cafenele Tucano, spune că aceasta a urcat o treaptă importantă în 2023 – rețeaua a ajuns la 50 de locații, majoritatea în franchiză. Dintre acestea, 35 sunt amplasate în România. Managerul vede încă mult loc de creștere și pentru viitor. Cu ajutorul misiunii love.peace.coffee, rețeaua își propune să targeteze 100 de locații în următorii trei ani.  

În ce privește fenomenele care i-au influențat afacerea, managerul se referă la schimbarea mult mai rapidă a trendurilor pe piața de restaurante. „Începând de la produse și concepte și terminând cu social media, acum formăm, în fiecare afacere, o echipă sau un rol care va analiza aceste trenduri și va adapta produsele după ele”, spune el.

Potrivit lui Ruslan Cojocaru, în 2024, se resimte o tendință de diferențiere și poziționare mai îngustă pe piață.

„Piața restaurantelor devine tot mai matură în Moldova, nemaivorbind de România. Oaspeții sunt mai rafinați și exigenți. La fel, aceștia își doresc mai mult guest experience, ceva deosebit, care să impresioneze. Mult mai importantă devine automatizarea și digitalizarea – de la evidență până la procesul deservirii. Există un trend spre design. Oaspeții aleg ceea ce e mai frumos, minimalist, natural”, povestește Ruslan Cojocaru.

Industria mobilei urmează tendințele de pe piața imobiliară

Нашли ошибку в тексте? Выделите ее и нажмите CTRL+ENTER

Ați găsit o eroare în text?
Spuneți-ne!

Raportați o eroare

ВАМ ТАКЖЕ МОЖЕТ ПОНРАВИТЬСЯ

Lasa un comentariu

Adresa dvs. de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate (*).

8 zile 19 ore

207

Publicitate în BC