13/11/2023

Europenizarea legislației concurenței, în teorie și în practică
Europenizarea legislației concurenței, în teorie și în practică Subiectul ediției

La 18 septembrie 2023, au intrat în vigoare noile prevederi ale Legii concurenței, adoptate în procesul implementării angajamentelor internaționale asumate de Republica Moldova, în contextul obținerii statutului de țară-candidat pentru aderare la Uniunea Europeană și Programului de Asociere dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova.

 „Modificarea Legii concurenței nr. 183/2012 este necesară pentru reformarea și asigurarea independenței operaționale a Consiliului Concurenței (CC), inclusiv pentru exercitarea eficientă a atribuțiilor conferite de lege la investigarea și asigurarea respectării principiilor generale ale dreptului Uniunii Europene în materie de concurență”, anunță un comunicat de presă al Consiliului.

Armonizare cu legislația UE

Noua lege aduce o serie de amendamente care impun interpretarea noțiunilor din lege în conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și alte instrumente de interpretare ale instituțiilor Uniunii Europene.

În corespundere cu noile prevederi, operațiunile de concentrare economică urmează să fie notificate Consiliului Concurenței înainte de punerea în aplicare, atunci când cifra mondială totală de afaceri realizată cumulativ de întreprinderile implicate, înregistrată în anul anterior operațiunii, depășește 50 milioane de lei și există cel puțin două întreprinderi implicate în operațiune care au realizat pe teritoriul Republicii Moldova, fiecare în parte, o cifră totală de afaceri mai mare de 20 milioane de lei în anul anterior operațiunii.

O altă prevedere importantă acordă CC dreptul de a-și stabili prioritățile în ce privește cazurile pe care le investighează. Astfel, autoritatea va putea să se concentreze asupra celor mai semnificative probleme de concurență.

Au fost puse în acord cu prevederile Directivelor UE drepturile și obligațiile Consiliului în cadrul inspecțiilor. Autoritatea poate să efectueze inspecțiile necesare la orice întreprindere, asociere de întreprinderi sau autoritate publică. Noile prevederi clarifică regulile de desfășurare a inspecțiilor cu scopul de a asigura obținerea probelor de săvârșire a încălcărilor legislației concurențiale. În plus, noile prevederi permit expres utilizarea diferitelor instrumente IT, echipamentelor și programelor specializate pentru identificarea, colectarea și ridicarea informațiilor relevante în timpul inspecțiilor.

Una dintre modificări va oferi posibilitatea audierii persoanelor la diferite etape de examinare a presupuselor semne de încălcare, inclusiv de la distanță, cu ajutorul dispozitivelor electronice.

„Asigurarea independenței Consiliului Concurenței în exercitarea competențelor sale prevăzute de Legea concurenței este absolut necesară pentru aplicarea eficientă a normelor de concurență, așa cum stabilește Directiva (UE) 2019/1. În acest scop, se prevede în mod expres în lege eliminarea oricărei posibile intervenții externe, intervenții politice sau intervenții de orice altă natură, ce ar putea pune sub semnul îndoielii imparțialitatea Consiliului Concurenței în adoptarea deciziilor ce țin de competența sa”, menționează autoritatea.

Prevederile intrate în vigoare includ noi atribuții ale CC în materie de publicitate comercială, de reglementare a traficului feroviar, precum și în cazul practicilor comerciale neloiale.

Autoritatea consideră că noile prevederi aduc mai multă claritate și certitudine atât în concurența pe piață, promovând astfel un mediu mai echitabil și predictibil pentru întreprinderi, cât și în relațiile între întreprinderi și Consiliul Concurenței, ceea ce trebuie să ridice nivelul de încredere în activitatea autorității de concurență din Republica Moldova. Într-un final, aplicarea noilor prevederi ar trebui să asigure un mediu de afaceri mai transparent și competitiv, ceea ce poate duce la creșterea investițiilor și a prosperității economice pe termen lung.

Soluții de compromis

Alexei Gherțescu, președintele Consiliului Concurenței, a explicat logica acestor modificări în timpul unei discuții pe marginea noilor prevederi ale legislației referitoare la concurență în cadrul conferinței PRIA Competition, organizată la scurt timp după intrarea lor în vigoare.

Președintele CC consideră că, în urma modificărilor legii, vor scădea notificările, iar specialiștii consiliului își vor putea axa activitatea pe concentrările economice importante.

Totuși, potrivit lui, mediul de afaceri a avut rezerve mari față de mai multe prevederi ale legii modificate. Cele mai multe din acestea au vizat majorarea  sancțiunilor pe care le poate aplica CC. Dacă în legea veche acestea prevedeau un plafon maxim de 5% din cifra totală de afaceri, fiind calculată în funcție de gravitatea încălcării, durata ei și de alți factori relevanți, acum, în corespundere cu directivele europene, există obligația de a majora plafonul la 10%. Până la urmă, a fost adoptată o versiune de compromis, care să satisfacă toate părțile. Respectiv, plafonul maxim a fost majorat de la 5 la 10%, însă pragurile, care stabilesc sancțiunile, în funcție de gravitatea încălcării, au rămas cele vechi. Potrivit lui Gherțescu, în corespundere cu această soluție de compromis, este foarte puțin probabil ca sancțiunile aplicate de CC să treacă de 5%. La insistențele mediului de afaceri, prevederile referitoare la cifra mondială de afaceri vor intra în vigoare abia peste trei ani.

Avocații businessului au protestat vehement și asupra prevederii care  oferă dreptul CC la inspecții inopinate, menționând că se încalcă dreptul la confidențialitatea comunicării dintre avocați și companii.

O prevedere, care ar trebui să introducă mai mult constructivism în raporturile dintre autoritatea concurențială și companii presupune includerea procedurii de  recunoașterea a vinei de către întreprindere. Acum, recunoașterea încălcării de către companii este posibilă la orice etapă. Drept urmare, companiile care își recunosc vina pot să se aștepte la clemență din parte autorității de supraveghere sau, dacă aceasta nu este posibilă, să obțină o anumită reducere a amenzii.

Totuși, până la urmă, funcționarea bună a legislației concurențiale depinde în mare parte de sectorul judecătoresc, care deseori tergiversează cazurile de sancționare, potrivit lui Alexei Gherțescu.

„În Republica Moldova, cele mai multe decizii ale Consiliului Concurenței de sancționare a companiilor sunt suspendate de către judecători. Dosarele durează ani de zile și, când se ajunge la încasarea sancțiunilor, foarte multe dintre companii nu mai există”, menționează președintele autorității.

„Regulile UE funcționează și aduc bunăstare”

În contextul reticențelor față de armonizarea Legii Concurenței la legislația europeană, Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței din România, a explicat cum regulile europene, inclusiv cele referitoare la politica de concurență, aduc bunăstarea cetățenilor. „Țările europene sunt bogate, deoarece regulile care funcționează la ei sunt bune”, spune președintele CC de la București.

El a menționat că Republica Moldova este acum la capitolul „bunăstare” cam pe unde era România, când a început negocierile de aderare la UE prin anul 2000. „Până la începerea negocierilor de aderare, PIB-ul per capita în România era sub 30% din media pe Uniunea Europeană. După 20 de ani de aflare în UE, acesta a ajuns la 78%. Dacă nu am fi intrat în UE, am fi arătat probabil așa cum arată în prezent țările din Balcanii de Vest nemembre ale Uniunii. Dacă intri în UE, într-o generație poți ajunge la un nivel de trai apropiat de cel din comunitate. Merită să faci efortul”, spune Bogdan Chirițoiu.

El este de părerea că pentru Republica Moldova, armonizarea și aplicarea rigorilor UE nu va fi atât de grea cum a fost în cazul României sau al altor țări din Europa de Est, deoarece are posibilitatea să studieze parcursul acestora și să le evite greșelile. În plus, pot fi negociate o serie de variații de reglementare și perioada de tranziție.

„Trăsătură esențială a economiei de piață”

La solicitarea BusinessClass, Bogdan Chirițoiu, care este și profesor al Academiei de Studii Economice (ASE) București, a explicat rolul concurenței în economia de piață.

Potrivit lui, concurența – trăsătura esențială a economiei de piață – reprezintă, de fapt, rivalitatea dintre companii de a produce și furniza bunuri și servicii în condițiile cele mai avantajoase pentru ei, încercând în același timp să câștige cât mai mulți clienți.

Deci, cu cât avem o piață mai deschisă, unde companiile nu întâmpină bariere de acces, cu atât vom avea mai mulți jucători care se vor lupta să producă și să dezvolte noi produse pentru a-și crește avantajul în fața concurenților. Pentru consumatori, acest lucru înseamnă o ofertă mai largă și diversificată de produse și servicii la prețuri accesibile.

Când există o concurență reală, sănătoasă, sunt atrași investitorii, iar apoi lucrurile merg de la sine: se creează locuri de muncă, începe producția locală și exportul.

Reversul medaliei – și anume o concurență restrânsă – afectează serios societatea, pentru că se traduce prin mai puține produse, prețuri mai ridicate și o calitate mai slabă a bunurilor.

De aceea este nevoie de reguli, de o politică de concurență: pentru a crea cadrul ca toate companiile să concureze între ele în condiții egale, iar performanța acestora să depindă de produsele ori serviciile pe care le oferă și nu de avantajele unor practici ilegale.

Politica de concurență este aceeași în Uniunea Europeană, astfel încât și legile naționale ale statelor membre sunt perfect armonizate cu legislația europeană.

Este adevărat, unele companii sunt tentate să încalce aceste reguli de concurență pentru a obține mai multe avantaje într-un timp scurt. În aceste situații, intervine autoritatea de concurență – în cazul nostru, Consiliul  Concurenței. Putem spune că autoritatea de concurență este un gardian al intereselor consumatorilor şi, în general, un avocat al pieţelor guvernate de principiile liberei concurenţe.

Economii de peste un miliard de euro pentru consumatori

Bogdan Chirițoiu a împărtășit câte ceva din experiența autorității din România. „După 20 de ani de funcționare a Consiliului Concurenței, ASE București a realizat un studiu din care a rezultat că intervențiile noastre au generat consumatorilor economii de peste un miliard de euro. Când spun intervenții mă refer atât la investigațiile derulate, cât și la propunerile de ajustare a reglementărilor din diferite domenii (asigurări, bancar, profesii liberale, telecomunicații, farmaceutic etc.), astfel încât să se elimine prevederile care limitau concurența”, povestește președintele CC din România.

În acest context, el a amintit cazul de pe piața carburanților, când CC din România a amendat cu peste 200 milioane de euro șase companii petroliere care s-au înțeles să retragă simultan de pe piață un sortiment de benzină. În acest fel, consumatorii au avut de ales între mai puține sortimente și au fost nevoiți să cumpere benzină mai scumpă.

„Aceasta a fost cea mai mare amendă pe care am aplicat-o în toată activitatea noastră. Companiile sancționate au contestat amenzile primite, dar am câștigat toate procesele, instanța de judecată confirmând faptul că aceste companii au încălcat legea concurenței, ceea ce arată că deciziile noastre sunt corecte și bine fundamentate”, povestește el.

Obiectivul nu constă în aplicarea sancțiunilor

Președintele CC din România a subliniat că obiectivul autorităților de concurență nu este de a aplica sancțiuni, ci de a promova regulile de concurență, astfel încât toți actorii de pe piață să cunoască atât modul prin care pot fi protejați legal în cazul în care ar fi victime ale unor practici anticoncurențiale, cât și riscurile la care se expun în cazul în care încalcă regulile.

„Din experiența noastră și din studiile realizate, putem spune că toți consumatorii români au mai mute avantaje odată cu implementarea regulilor de concurență de către autoritatea de concurență. Este adevărat, mai sunt aspecte care trebuie îmbunătățite, dar este vizibil impactul favorabil în economie, concurența contribuind la creșterea economică, ceea ce înseamnă îmbunătățirea nivelului de trai al românilor”, menționează Bogdan Chirițoiu.

80% din cetățenii UE susțin politicile concurențiale

Alexander Winterstein, reprezentantul autorității Uniunii Europene de protejare a concurenței, DG Comp, a oferit o prezentare cuprinzătoare a eforturilor Comisiei Europene în domeniile concurenței și ajutorului de stat, evidențiind realizările cheie din 2022 și abordând principalele provocări existente pentru Comisie și autoritățile naționale de concurență din țările UE.

El a menționat că activitatea de supraveghere a concurenței se bucură de o susținere masivă a populației. „Circa 80% din cetățenii UE cred că politica concurențială a comunității este potrivită pentru a ține prețurile mai jos. De aceea, la nivel general, competiția este considerată un lucru binevenit”, povestește el.  

Pentru ca politica concurențială să fie una de succes, sunt necesare câteva ingrediente. Este necesar sprijinul politic și al părților interesate, adică al mediului de afaceri, al consultanților și al comunității locale. Bineînțeles, și autoritatea de supraveghere a mediului concurențial în sine trebuie să lucreze bine. Autoritatea din UE, DG Competition, este parte a Comisiei Europene, din partea căreia există mult suport. Au existat încercări de presiune din partea unor jucători, însă aceștia nu au reușit, deoarece autoritatea europeană este protejată. Pe de altă parte, există și resursele necesare pentru a lucra. De aceea, ea este o organizație credibilă și sustenabilă.

„Pentru ca politicile de protejare a competiției să lucreze, este nevoie de sprijin politic, independența autorității de supraveghere și resurse suficiente”, conchide Alexander Winterstein.

Cum apreciază businessul mediul concurențial din Republica Moldova

Carolina Pârcălab, avocată la casa de avocatură ACI Partners, spune că, spre deosebire de țările dezvoltate ale Uniunii Europene, unde au luat naștere normele transpuse în Legea concurenței, cultura concurențială în Republica Moldova este încă tânără. Aici există companii cu diferită pregătire economică – de la membre ale grupurilor internaționale, cu o experiență de piață bogată, până la întreprinzători individuali care fac primii pași în activitatea de întreprinzător.  Mediul concurențial este încă vulnerabil, iar întreprinderile se confruntă cu o serie de dificultăți care deseori descurajează spiritul de întreprinzător. Cu toate acestea, lucrurile se mișcă și există interes față de activitatea antreprenorială.  

Totodată, în plan legislativ, Republica Moldova dispune de cadrul normativ necesar și adecvat unei economii de piață, care promovează și garantează libertatea activității economice și încurajează și protejează concurența loială.  

Și Emil Guțu, de la aceeași casă de avocatură ACI Partners, spune că mediul concurențial din Republica Moldova nu este foarte atractiv pentru investitori, din mai multe motive, mai mult sau mai puțin obiective. Acesta necesită în continuare eforturi majore în vederea combaterii barierelor și acțiunilor anticoncurențiale și a concurenței neloiale.

Eugen Cozmulici, manager de proiect la Asociația Businessului European (EBA), consideră că asigurarea uni mediu concurențial normal poate fi asigurat prin trei elemente cheie. Este vorba de politică concurențială funcțională, de care este  responsabil Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, o autoritate concurențială funcțională si consolidată la nivel de expertiză si capacități, de care e responsabil Parlamentul și o autoritate concurențială independentă, ceea ce presupune excluderea factorilor și influențelor politice.

„În situația unei stări de situație excepțională, unele decizii ale Comisiei pentru Situații Excepționale pot avea un impact negativ asupra concurenței per general prin impunerea unor reglementări suplimentare, cum ar fi HG 774 cu privire la comercializarea produselor social importante (care lipsește cu desăvârșire în UE) și impune limitarea adaosului comercial care poate duce, în final, la dispariția unor anumite categorii de produse, mai ales că în acest sens există reguli inechitabile între producător și importator”, menționează expertul.

Alexandru Cernoutan, proprietarul companiei Rikipal, este și mai tranșant.

„În ce privește mediul concurențial din domeniul meu – piața de ambalaje din lemn – îl apreciez ca unul foarte prost, cu 50% din piață în zona gri și neagră. Ca dovadă, faceți o analiză a jucătorilor din aceasta piață, cine și câte impozite achită? De asemenea, nu a dispărut problema defrișărilor ilegale în țara noastră. Din peste 50% din ceea ce se defrișează ilegal, se fabrică ambalaje (paleți și lăzi). Cine poate să-și permită asemenea activități? Sigur, cei ce sunt protejați de oameni influenți și interese obscure”, povestește antreprenorul.

El a adus drept exemplu o știre din luna iulie despre o companie care produce paleți din lemn autohton, care deținea peste 3 000 m3 de cherestea fără acte de proveniență, adică defrișata ilegal.

„A fost reportaj, tam-tam, dar ei lucrează și astăzi, bine mersi. Mai mult ca atât, această companie este principalul furnizor la o întreprindere mare de stat! Culmea este că, dacă o să vă adresați la Moldsilva și veți solicita prețul pentru cherestea, veți avea surpriza sp aflați că cheresteaua din import din Ucraina este mai ieftină cu 20-25%.Cum se face atunci că toate licitațiile sunt câștigate pe parcursul câtorva ani de această companie, care face paleții din lemn furat din pădurile Moldovei? Răspunsul îl aveți mai sus – interese ale unor persoane influente”, afirmă fondatorul Rikipal.  

Cine  distorsionează concurența?

Potrivit Carolinei Pârcălab, una dintre principalele probleme este rata înaltă a economiei informale, estimată la un sfert din economia țării, potrivit ultimelor date statistice. Pe lângă prejudiciul pe care informalitatea îl aduce veniturilor bugetare, aceasta creează o presiune asupra concurenței legale. „Antreprenorii care preferă să activeze deschis și onest, care investesc în calitatea produselor și serviciilor oferite pe piață, suportă costurile legalității, costuri pe care concurenții lor ilegali nu le suportă”, menționează experta.  

Un alt factor menționat de Carolina Pârcălab, care împiedică dezvoltarea unei concurențe sănătoase, sunt stereotipurile din societate. „Stereotipul capitalistului exploatator mai persistă în societatea noastră. Întreprinderile, în special cele de succes, sunt privite adesea cu suspiciune de societate și chiar de autoritățile de reglementare și control. Este adevărat că puterea economică poate fi folosită în detrimentul consumatorilor sau al concurenților mai mici atunci când este folosită ilegal. Tocmai pentru a evita asemenea situații, există Legea concurenței”, menționează ea.

Potrivit avocatei, concurența efectivă într-o economie de piață reprezintă un mecanism de selecție naturală. Uneori, eliminarea unor întreprinderi de pe piață este rezultatul acestei selecții naturale, astfel încât rezistă întreprinderile eficiente și competitive care investesc în activitatea lor și participă pe piață cu o ofertă variată de produse și servicii de calitate și, prin aceasta, satisfac eficient necesitățile pieței.  

„Sunt necesare studii detaliate”

Pe ce piețe competiția nu funcționează cum ar trebui? Carolina Pârcălab nu s-a hazardat să dea un răspuns la această întrebare din cauza lipsei de analize corespunzătoare, dar spune că putem observa existența unor disfuncționalități ale pieței, cum ar fi numărul redus de întreprinderi, dificultatea de a intra sau de a te menține pe anumite piețe, prețurile mari.  

„Necesitatea realizării studiilor de piață pentru a afla problemele de concurență reprezintă un adevăr cunoscut în practica de aplicare a normelor concurențiale.  Autoritățile de concurență din întreaga lume recurg la acest instrument atunci când observă că mecanismele economiei de piață nu se descurcă singure”, subliniază avocata.  

Astfel, având un studiu de piață de calitate, Consiliul Concurenței obține substanța economică necesară pentru a avea un dialog constructiv cu întreprinderile din piață, iar întreprinderile obțin substanța economică necesară pentru a-și face sau corecta propriile analize și strategii de piață. La rândul lor, autoritățile de reglementare obțin substanță economică necesară pentru adoptarea sau corectarea deciziilor de reglementare a activității de întreprinzător, iar instanțele de judecată obțin substanța economică necesară pentru a înțelege mai bine problema concurențială dezbătută în caz de litigii de contestare a deciziilor de contestare. Cu alte cuvinte, studiile utile de piață sunt cel mai bun instrument de promovare a culturii concurențiale.  

„Crește interesul față de dreptul concurențial”

Potrivit Carolinei Pârcălab, în linii generale, modificările introduse recent înăspresc răspunderea pentru practici anticoncurențiale, sporind mărimea amenzilor și introducând cazurile când pot fi trase la răspundere alte persoane decât făptuitorul.   

„Nu sunt adepta înăspririi răspunderii drept măsură de preîntâmpinare a neexecutării unei legi. În special când răspunderea este și așa una aspră.  Amenzile existente până la modificare (până la 5% din cifra anuală de afaceri) ajungeau la sume semnificative pentru întreprinderile din Republica Moldova și suficiente pentru a descuraja încălcarea legii. De asemenea, nu consider că este momentul oportun de a înăspri răspunderea întreprinderilor, în condițiile în care Consiliul Concurenței nu dispune de resurse materiale și umane necesare pentru a efectua analize economice calitative de piață. În asemenea condiții, riscul de a greși la calificarea unei practici comerciale drept anticoncurențiale este foarte mare și acest risc este pus pe umerii întreprinderilor”, menționează ea.  

Experta vede partea bună a modificării legii în creșterea interesului față de dreptul concurenței. „Sperăm că acest interes va duce la atragerea fondurilor necesare pentru dotarea Consiliul Concurenței cu resursele necesare. De asemenea, sperăm că va spori interesul pieței pentru cunoștințele specializate și interdisciplinare pe care le presupune dreptul concurenței.  

În pofida unor rezerve, anunțate în timpul dezbaterilor pe marginea modificărilor, avocații recunosc că Legea concurenței vine, de fapt, să protejeze întreprinderile și le încurajează să inoveze și să investească în produsele și serviciile lor, ca răspuns la cererea de pe piață.  

Resurse umane limitate și instruite insuficient

Avocata spune că întreprinderile care respectă Legea nu ar trebui să fie afectate de înăsprirea răspunderii rezultate din modificarea recentă a Legii. Totuși, problema resurselor limitate cu care se confruntă Consiliul Concurenței este un semn îngrijorător. Riscul adoptării unor decizii eronate va fi diminuat dacă întreprinderile vor fi pregătite să răspundă în cazul în care vor fi suspuse investigațiilor concurențiale. Calitatea argumentelor economice invocate de întreprinderi în apărarea și justificarea comportamentelor lor supuse investigației joacă un rol important la adoptarea deciziilor.  

Una dintre probleme este și numărul limitat de specialiști. Instruirea în domeniul dreptului concurenței necesită investiții mari. Cursuri și literatură de specialitate de calitate pot fi găsite preponderent peste hotarele țării și sunt destul de costisitoare. În același timp, cererea de servicii de asistență în domeniul dreptului concurenței crește, de regulă, doar atunci când sporește numărul investigațiilor Consiliul Concurenței.

Totodată, există loc pentru servicii calificate la etapa prevenirii încălcărilor. Orice intrare pe piață cu un nou produs sau cu un produs îmbunătățit, orice decizie legată de condițiile de tranzacționare propuse consumatorilor, trebuie să fie precedată de analize economice și de strategii concurențiale care pot fi elaborate cu ajutorul experților – economiști și juriști care au cunoștințe în domeniul dreptului concurenței. Acest lucru îi permite întreprinderii să identifice din timp punctele vulnerabile în practicile sale comerciale, să preîntâmpine ori să corecteze comportamentul, diminuând riscul răspunderii în baza Legii concurenței și sporind succesul afacerii sale pe piață.  

„Interesul întreprinderilor pentru aceste servicii va spori interesul tinerilor de a studia dreptul concurenței, făcând „presiune” asupra instituțiilor de învățământ să ofere cursuri în acest domeniu. Și așa, cultura concurențială în țara noastră va obține un imbold puternic de dezvoltare, fără a fi necesară aplicarea amenzilor exorbitante prevăzute de Legea concurenței”, conchide Carolina Pârcălab.  

În ce măsură Consiliul Concurenţei reuşeşte să asigure o competiție corectă

Experta consideră că, în pofida resurselor limitate de care a dispus Consiliul Concurenței chiar de la începutul activității sale, autoritatea a reușit să contribuie la elaborarea și punerea în aplicare a Legii concurenței, precum și la sporirea interesului justițiabililor față de lege.  

„Consiliul Concurenței trebuie să fie o autoritate independentă față de politic, așa cum o cere Legea Concurenței. Nu trebuie să se admită nicio imixtiune în activitatea Consiliului Concurenței. Aceasta este o garanție pentru societate, că autoritatea de concurență va fi imparțială atunci când va interveni pe piețe, fiind ghidată exclusiv de interesul de a proteja concurența efectivă”, spune ea.  

De asemenea, Consiliul Concurenței trebuie să fie o autoritate dotată cu resurse materiale și umane, inclusiv experți calificați – juriști și economiști, precum și alți specialiști cu niște cunoștințe excelente în ceea ce privește funcționarea piețelor.  Insuficiența resurselor este în detrimentul tuturor, pentru că riscul adoptării unor decizii eronate privind eșecurile piețelor este foarte mare. O autoritate de concurență puternică este garantul aplicării corecte a Legii concurenței.  

Deficit dramatic de specialiști la Consiliul Concurenței

Și Emil Guțu spune că un aspect hotărâtor, care nu a fost luat în considerare și care nu a fost abordat prin modificările legii, este nivelul de pregătire și asigurare cu resurse al Consiliului Concurenței, fapt ce periclitează îndeplinirea de către acesta a funcției sale de combatere a fenomenelor anticoncurențiale. În ce privește rapiditatea cu care vor apărea rezultatele pozitive ale implementării noii legi, aceasta depinde, în primul rând, de cât de repede va fi capacitată autoritatea de concurență cu resursele necesare și personalul pregătit pentru a pune efectiv în aplicare această lege.

Experții chestionați de BusinessClass menționează la unison că, în prezent, autoritatea de concurență este abilitată cu niște competențe care nu pot fi realizate, în primul rând, din lipsă de personal calificat. Astfel, din 132 de state de personal, în CC activează, la moment, doar 1/3, conform raportului pentru anul 2022.

Potrivit lui Eugen Cozmulici, pentru ca legea nouă să înceapă să funcționeze, trebuie asigurat personalul necesar pentru elaborarea și implementarea cadrului secundar. Specialiștii în acest sens trebuie delegați din diferite sfere. De asemenea, Autoritatea de concurență trebuie să asigure un dialog constant și instruiri ale mediului privat în lumina noului cadru legal. „În lumina armonizării cadrului legal, precum și a preluării practicilor bune în domeniul concurenței, personalul necesită instruiri permanente și consolidarea expertizei în raport cu cadrul legal actualizat”, spune Eugen Cozmulici.

O altă problemă, care generează deficitul de personal, ține de salarizarea redusă a specialiștilor de la Conciliul Concurenței. Aceasta este acum sub nivelul ministerelor, deși CC este ierarhic superioară. „Din cele șase autorități care raportează Parlamentului cea mai mică salarizare este CC. Ultima creștere de salarii, care a avut loc de la 1 iunie pentru ministere, nu a inclus și funcționarii publici din Consiliul Concurenței, deși este un amendament care prevede creșterea salarizării acestora”, menționează expertul.

Potrivit lui, cu o salarizare proastă, persistă riscul corupției atunci când pot fi aplicate amenzi de sute de milioane. Totodată, autoritatea nu deține un sediu propriu, ceea ce nu poate garanta securitatea informațională și integritatea dosarelor.

În ce privește impactul Legii, la general, Eugen Cozmulici crede că, în condițiile unui război la graniță, cu o piață de desfacere mică și insuficient de atractivă pentru investitori, în raport cu amenzile pasibile pentru sectorul privat, aceasta reduce apetitul investitorilor străini pentru Republica Moldova. Potrivit expertului, există și o interpretabilitate a unor prevederi ale legii care au fost introduse la etapa redactării documentului până a fi publicat în Monitorul Oficial.

Mediul privat rămâne reticent însă că legea modificată va schimba prea multe. Potrivit lui Alexandru Cernouțan, care exprimă un punct de vedere comun pentru mai mulți antreprenori, problema nu e în lege, ci în aplicarea ei. „La noi, în Republica Moldova, nu în lege e problema, dar în cine și cum o aplica”, menționează fondatorul Rikipal.  

Alexei GHERȚESCU, Președintele Consiliului Concurenței din Republica Moldova:

„În Republica Moldova cele mai multe decizii ale Consiliului Concurenței de sancționare a companiilor sunt suspendate de către judecători. Dosarele durează ani de zile și, când se ajunge la încasarea sancțiunilor, foarte multe dintre companii nu mai există.”

Bogdan CHIRIȚOIU, Președintele Consiliului Concurenței din România:

„Până la începerea negocierilor de aderare, PIB-ul per capita în România era sub 30% din media pe Uniunea Europeană. După 20 de ani de aflare în UE, acesta a ajuns la 78%. Dacă intri în UE, într-o generație, poți ajunge la un nivel de trai apropiat de cel din comunitate. Merită să faci efortul.”

Alexander WINTERSTEIN, Head of Unit, DG Competition – Communications Policy: 

„Pentru ca politicile de protejare a competiției să lucreze, este nevoie de sprijin politic, independența autorității de supraveghere și resurse suficiente.”

Carolina PÂRCĂLAB, avocat, ACI Partners:

„Întreprinderile, în special cele de succes, sunt privite deseori cu suspiciune de societate și chiar de autorități. Este adevărat, puterea economică poate fi folosită în detrimentul consumatorilor sau a concurenților mai mici atunci când este folosită ilegal. Tocmai pentru a evita asemenea situații, există Legea concurenței.”

Emil GUȚU, Competition Manager, ACI Partners:

„Un aspect hotărâtor, care nu a fost luat în considerare și care nu a fost abordat prin modificările legii, este nivelul de pregătire și asigurare cu resurse al Consiliului Concurenței, fapt ce periclitează îndeplinirea de către acesta a funcției sale de combatere a fenomenelor anticoncurențiale.”

Eugen COZMULICI, manager Policy and Advocacy în Asociația Businessului European (EBA):

„Un mediu concurențial normal poate fi asigurat prin trei elemente cheie: politici  concurențiale funcționale, de care este responsabil MDED, o autoritate concurențială funcțională și consolidată la nivel de expertiză și capacități, de care e responsabil Parlamentul și o autoritate concurențială independentă, ceea ce presupune excluderea factorilor și influențelor politice.”

Alexandru CERNOUȚAN, fondator, director general Rikipal:

„La noi, în Republica Moldova, nu în lege e problema, dar în cine și cum o aplică.”

50 milioane de lei

este cifra mondială totală de afaceri realizată cumulativ de întreprinderile implicate într-o concentrație economică, ce urmează a fi raportată către CC

De la 5% la 10% 

din cifra de afaceri va spori plafonul sancțiunilor pentru practicile anticoncurențiale

1 miliard de euro

de economii au generat pentru consumatori intervențiile Consiliului Concurenței din România  

80% din cetățenii UE 

susțin politicile concurențiale ale comunității

Нашли ошибку в тексте? Выделите ее и нажмите CTRL+ENTER

Ați găsit o eroare în text?
Spuneți-ne!

Raportați o eroare

ВАМ ТАКЖЕ МОЖЕТ ПОНРАВИТЬСЯ

Lasa un comentariu

Adresa dvs. de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate (*).

8 zile 20 ore

207

Publicitate în BC