Reforma teritorială: testul de eficiență a Republicii Moldova

Reforma administrativ-teritorială anunțată de Guvern deschide cea mai amplă dezbatere structurală din ultimii 25 de ani: cum trebuie reorganizat statul pentru a rămâne funcțional într-o țară care pierde populație, concentrează economia în două centre urbane și menține aproape 900 de primării fără resurse și fără capacitate administrativă. În timp ce Executivul propune reducerea numărului de UAT-uri la circa 300 și crearea a 10 regiuni, experți din domenii-cheie – economie, administrație publică, demografie și dezvoltare regională – avertizează că miza depășește geometria teritorială.

Platforma 2028 cere o reformă radicală, cu 40 de municipalități puternice, demografii atrag atenția că depopularea nu poate fi inversată prin comasări, specialiștii în administrație publică insistă pe funcționalitate, subsidiaritate și autonomie reală, iar experții europeni subliniază că eficiența economică trebuie negociată cu realitățile politice. În centrul tuturor acestor poziții, rămâne aceeași întrebare: ce arhitectură administrativă poate susține dezvoltarea Moldovei și integrarea europeană într-un orizont de timp, care devine tot mai scurt.