În discursul de deschidere, Carolina Bugaian, președinta EBA și director general Moldcell, a evidențiat sprijinul constant oferit Republicii Moldova de către UE – exporturile moldovenești către piața unică s-au dublat din 2014 până în 2025, iar 80% din investiții provin din statele membre.
Directorul executiv EBA, Mariana Rufa, care a moderat primul panel de discuții, a menționat că e timpul acțiunilor concrete în politicile economice. În context, Dumitru Alaiba, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, a accentuat că pentru progresul Republicii Moldova nu este suficientă simpla creștere „din inerție”. El a subliniat că, deși sectorul IT și al serviciilor a început să dea semne promițătoare, nicio economie europeană nu poate prospera fără o bază industrială solidă. Producția industrială a Moldovei, a remarcat el, a scăzut dramatic de la aproximativ 40% din PIB în anii 1990 la circa 8% în prezent, o tendință care cu greu poate fi considerată sustenabilă.
Abordarea guvernului, a explicat Alaiba, implică o combinație dintre reforme și sprijin direct antreprenorilor. Mecanismele de ajutor de stat nou-concepute urmăresc să atragă investiții străine în construcții, transporturi și întreprinderi mici și mijlocii.
25 de mii numărul companiilor care vor beneficia de sprijin în cadrul EU Growth Plan
PROGRESE ÎN PROCESUL DE ADERARE
La rândul său, Cristina Gherasimov, viceprim-ministru pentru integrare europeană, a adus clarificări cu privire la procesul de screening. Etapa actuală se va desfășura până în octombrie și constă în examinarea atentă a legislației Republicii Moldova referitoare la cele 33 de capitole de negocieri, pentru a o alinia la standardele UE. Datorită Acordului de Asociere și DCFTA, țara a încorporat deja numeroase norme europene în sistemul său juridic. Referindu-se la Directiva UE privind Serviciile, Cristina Gherasimov a adus drept exemplu pozitiv faptul că feedbackul din partea companiilor din Republica Moldova a permis negociatorilor de la Bruxelles să alinieze reglementările la realitățile locale și, unde e posibil, să fie negociată o perioadă de tranziție.
Știm exact ce avem de făcut, astfel încât, în următorii trei ani, să ne aliniem la cadrul legislativ european și să ne consolidăm capacitățile interne. Este esențial ca atât instituțiile statului, cât și mediul de afaceri să se poată adapta la regulile economiei europene.
Cristina GHERASIMOV, viceprim-ministru pentru integrare europeană
SECTORUL BANCAR RĂMÂNE ROBUST
Petru Rotaru, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a Moldovei (BNM), a subliniat modul în care lansarea recentă a sistemului MIA a redus deja costurile de tranzacționare cu cel puțin jumătate. Mai mult ca atât, se urmărește extinderea acestuia la plățile guvernamentale și tranzacțiile între companii și consumatori. Aderarea la Sistemul Unic de Plăți European (SEPA) rămâne o prioritate de top, având în vedere că taxele pentru tranzacțiile transfrontaliere se situează în jurul valorii de 30-40 de euro. Reducerea drastică a acestora ar reprezenta un impuls major pentru companii. Petru Rotaru a menționat și creșterea cu 26% a creditării totale în 2024, fapt care indică robustețea sectorului.
După ce Banca Națională a Moldovei a adoptat euro în loc de dolar ca monedă de referință, companiile vor avea costuri semnificativ mai mici pentru tranzacțiile externe
Ricardo GIUCCI, director German Economic Team
În cadrul panelului moderat de Veronica Malcoci, vicepreședinta EBA și director general GRAWE Carat Asigurări, s-a subliniat importanța atragerii investițiilor și dezvoltării afacerilor la nivel local. În plan macroeconomic, Riccardo Giucci, directorul German Economic Team, a remarcat că inflația a urcat la 9%, determinând BNM să crească rata de politică monetară până la 6,5%. Deși va diminua presiunile inflaționiste, măsura va spori, pe de altă parte, costurile de împrumut pentru companii. Exper tul a subliniat stabilitatea leului moldovenesc față de euro, menționând că rezervele valutare au fost în creștere și că trecerea la utilizarea euro ca monedă de referință ar putea reduce cheltuielile de tranzacționare pentru companii.
Suntem interesați de atragerea de noi investitori și de crearea unor condiții favorabile pentru consolidarea producției de energie regenerabilă.
Carolina NOVAC, secretar de stat, Ministerul Energiei
INDEPENDENȚA ENERGETICĂ, TOT MAI APROAPE
Ultimul panel s-a axat pe reziliența energetică, fiind moderat de José Luis Gómez Pascual, director Premier Energy Moldova. Discuțiile, la care a dat tonul Dorin Junghietu, ministrul Energiei, alături de secretari de stat și consilieri UE, au abordat contractul cu Nuclearelectrica, care a fixat prețul energiei electrice la 400 RON pe MWh pentru Republica Moldova. Vorbitorii au remarcat că, pentru societate în general, o rată fixă reprezintă un factor esențial în construirea încrederii economice pe termen lung.
Alexandru Sandulescu, consilier de rang înalt pe probleme energetice în cadrul ministerului de profil, a reflectat asupra șocurilor duble de aprovizionare cu energie din ultimii ani, cauzate de întreruperile livrărilor de gaze de la Gazprom. Pe de altă parte, acest fapt a condus la aceea că până în ianuarie 2025, Moldova și-a redus într-o mare măsură dependența de sursele de energie din est, apropiindu-se de o piață liberalizată și competitivă.
La rândul ei, Carolina Novac, secretar destat al Ministerului Energiei, a explicat modul în care crizele din 2021 și 2025 au expus vulnerabilitatea Republicii Moldova la întreruperile de aprovizionare motivate politic, subliniind în special fragilitatea de pe malul stâng. Cu toate acestea, ea a fost optimistă cu privire la integrarea proiectelor regenerabile, inclusiv o capacitate suplimentară de 24 MW de energie eoliană.
