Pe 8 aprilie, Guvernul Republicii Moldova a prezentat oficial conceptul reformei administrativ- teritoriale, un proiect discutat de mai bine de un deceniu, dar niciodată asumat politic în mod clar. Documentul este prezentat drept o intervenție structurală menită să răspundă simultan unor probleme care se accentuează cu fiecare an: depopulare accelerată, fragmentare administrativă, disparități sociale, capacitate redusă de absorbție a fondurilor europene și dependență persistentă de bugetul central. Pentru Executiv, miza este fundamentală: fără o reorganizare profundă, țara riscă să rămână blocată într-un model administrativ de inspirație sovietică, care nu poate să furnizeze servicii publice moderne și nici să susțină dezvoltarea economică.
DE TREI ORI MAI PUȚINE PRIMĂRII ȘI 10 RAIOANE ÎN LOC DE 32
Planul Guvernului prevede reducerea numărului de primării de la 892 la sub 300 și reconfigurarea teritoriului în 10 regiuni administrative. Reforma a fost explicată pe 7 aprilie, într-o discuție cu presa și prezentată public pe 8 aprilie, în cadrul unei conferințe susținute de șeful Cancelariei de Stat, Alexei Buzu. Argumentul central al Executivului este că actuala arhitectură administrativ-teritorială este economic nesustenabilă: primăriile sunt prea mici, costisitoare și dependente de transferurile de la centru, ceea ce limitează capacitatea lor de a genera dezvoltare locală.
Pe lângă stimulentele per locuitor, Guvernul oferă până la un milion de lei pentru fiecare unitate nou creată în urma amalgamării, precum și finanțări anuale între 500 000 și două milioane de lei pentru primăriile deja comasate. Pentru perioada de până în 2030, Executivul a prevăzut un buget total de 6,49 miliarde de lei pentru implementarea reformei, incluzând atât stimulentele, cât și costurile de reorganizare administrativă.
Procesul propus se bazează pe amalgamarea localităților, voluntară până la 1 octombrie. Până atunci, aleșii locali pot decide comasarea, iar Guvernul oferă stimulente financiare pentru a accelera deciziile. Dacă, anterior, localitățile care optau pentru amalgamare primeau 1000 de lei per locuitor, suma a fost majorată la 3000 de lei, pentru a impulsiona procesul. Doar primăriile care se vor uni voluntar până la termenul-limită vor beneficia de aceste resurse. Ulterior, va începe etapa obligatorie, astfel încât după alegerile locale din 2027, să nu mai existe unități administrativ-teritoriale cu mai puțin de 3000 de locuitori. Pragul va rămâne valabil și ulterior: orice localitate care va coborî sub acest nivel va trebui să se alipească unei primării existente.
Guvernul își fundamentează demersul pe starea actuală a administrației locale. Conform conceptului, peste 87% dintre primării au sub 3000 de locuitori, ceea ce le limitează capacitatea administrativă și financiară. În total, 776 din cele 892 de primării se află sub acest prag și doar 53 depă șesc 5000 de locuitori. Reforma este considerată urgentă și din perspectiva declinului demografic: în ultimul deceniu, Republica Moldova a pierdut circa 389 000 de locuitori, iar în localitățile mici, populația s-a redus cu peste 32%.
Accesul la servicii publice este profund inegal: doar 40% dintre gospodăriile din primăriile mici sunt conectate la apă și canalizare, față de peste 90% în localitățile mari. Problemele financiare sunt la fel de acute: aproximativ 60% din veniturile primăriilor provin din transferuri de la bugetul de stat, veniturile proprii reprezintă doar 11% și doar 47 de primării reușesc să se autofinanțeze. Cheltuielile administrative consumă în medie 30% din bugetele localităților mici, lăsând resurse minime pentru investiții și dezvoltare.