Sistemul de depozit de returnare a garanțiilor (SDR) promovează economia circulară prin re cuperarea recipientelor de băuturi fabricate din sticle PET, doze de aluminiu, dar și recipiente reu- tilizabile de sticlă. El permite reciclarea de înaltă calitate a acestor materiale și contribuie la redu cerea consumului de resurse naturale.
În Republica Moldova, tranziția către un model economic sustenabil a încetat să mai fie un exerci țiu de retorică corporativă, devenind pilonul central al rezilienței producătorilor și importatorilor mari. Republica Moldova se află astăzi în fața celui mai ambițios proiect de țară la capitolul gestionare deșeuri și protecția mediului. În esență, implementarea SDR este un mecanism care promite să reinventeze re lația dintre producător, consumator și resurse. Suc cesul acestei reforme nu depinde doar de rigoarea legislativă, ci și de capacitatea sectorului privat de a internaliza responsabilitatea socială drept un instru ment de eficiență operațională. Prin convergența inovației tehnologice cu politicile de mediu, Chiși năul are șansa nu doar să-și alinieze standardele la acquis-ul comunitar, ci și să creeze un ecosistem în care deșeurile generează un profit indisolubil legat de impactul social pozitiv.
Sistemul de depozit nu este o povară, ci o investiție strategică în infrastructura modernă de management al deșeurilor și în schimbarea radicală a obiceiurilor de consum, spune Gheorhe HAJDER, ministru al Mediului.
GESTIUNEA CRIZEI ȘI MANAGEMENTUL RESURSELOR
În mod tradițional, deșeurile au fost pri vite ca o povară pe umerii municipalităților și un indicator al eșecului sistemelor de con sum liniar. În opinia lui Gheorghe Hajder, ministru al Mediului, implementarea siste mului de depozit pentru ambalaje reprezin tă niște investiții într-o infrastructură mo dernă și în schimbarea mentalităților.
Această reformă este prezentată ca un maraton contra timp, dat fiind termenii stabiliți de implementare. În anul 2027, siste mul ar trebui să fie funcțional sută la sută. Un proces care, deși tehnic și cu multe subti lități, are implicații economice directe, creș terea valorii adăugate locale și reducerea dependenței de importul de materii prime. Mesajul guvernamental este unul optimist, statul oferă cadrul, dar eficiența va fi dicta tă de responsabilitatea producătorilor și de transparența administratorului sistemului.
EFICIENȚA PRIN TEHNOLOGIE ȘI COOPERARE
Totodată, eficiența unui sistem de depo zit este direct proporțională cu simplitatea experienței utilizatorului și cu acuratețea datelor colectate. Doinița Mihai, vicepre ședinte Public Affairs Eastern Europe la TOMRA, punctează rolul crucial al infras tructurii inteligente. Tehnologia de valida re instantanee a ambalajelor Reverse Ven ding Machines (RVM) nu doar că elimină riscul de fraudă, ci și eficientizează logisti ca prin compactarea materialelor la sursă.
Experiența României, unde rata de retur nare a atins praguri impresionante de peste 80% în timp record, servește drept o bună practică pentru Republica Moldova. Această performanță transformă ambalajul dintr-un deșeu abandonat pe malul râurilor într-o resursă industrială pură, gata de a fi rein trodusă în fluxul de producție. Din punct de vedere economic, aceasta reprezintă o optimizare sistemică a lanțului de aprovi zionare, unde tehnologia acționează ca un catalizator al încrederii între actori.
MODELUL BALTIC ȘI LECȚIA REUTILIZĂRII
Un punct de divergență constructivă în discuțiile strategice îl reprezintă inte grarea ambalajelor reutilizabile. În cadrul unei conferințe tematice organizate de PRIAevents, Miks Sturitis, CEO al DRS Lat via și Rauno Raal, managing partner la Earth Care Consulting, aduc în prim-plan modelul de succes din Estonia și Letonia. Argumentul lor central este că producă torii trebuie să păstreze controlul opera țional asupra sistemelor de reutilizare, folosind propriile rețele logistice pentru a reduce costurile și amprenta de carbon.
Această abordare evidențiază o nuan ță subtilă a eficienței – este vorba despre „logistica scurtă”. Returnarea sticlelor di rect către producător, fără a supraîncărca administratorul central de sistem, repre zintă apogeul economiei circulare aplicate. Rauno Raal subliniază că, deși, inițial, con sumatorul este motivat de recuperarea ga ranției financiare, pe termen lung, apare o schimbare subconștientă a comportamen tului social, care devine fundamentul unei culturi a responsabilității civice.
Acum, suntem practic pe „ultima sută de metri” în procesul de licențiere a administratorului de sistem, spune Ludmila ANDRONIC, directoare pentru Afaceri Corporative Efes Moldova.
PRODUCĂTORUL CA ȘI ARHITECT SOCIAL
Ludmila Andronic, directoare pentru Afaceri Corporative Efes Moldova, eviden țiază efortul depus în vederea asocierii producătorilor pentru crearea administra torului de sistem. Este un exercițiu fără pre cedent de auto-reglementare, unde com paniile concurente s-au așezat la aceeași masă pentru a construi un bun public. De facto, este o dovadă clară de maturitate, sistemul fiind practic „pe ultima sută de metri” în depunerea dosarului de licenție re, ceea ce demonstrează un avans remar cabil al mediului de afaceri local.
Cristina Aramă, director comunicare Kaufland Moldova, spune că industria de retail joacă „un rol de interfață principală cu cetățeanul”. Conceptul de „one-stop shop” implementat de Kaufland, unde con sumatorul deja își poate returna ambalaje le în același loc unde își face cumpărăturile, este esențial pentru succesul sistemului. Provocarea majoră rămâne însă integrarea micilor comercianți și gestionarea com plexității logistice într-un spațiu geografic restrâns, dar fragmentat. Pentru marii re taileri, sustenabilitatea a devenit deja un element de diferențiere a brandului și un instrument etic de a fideliza clientul.
Este foarte important să dezvoltăm un sistem de management al deșeurilor care să păstreze valoarea adăugată și locurile de muncă în interiorul țării, spune Vlada BALICA, președintă, Asociația Reciclare.
VALORIZAREA LOCALĂ
Un aspect deseori ignorat în dezbaterile despre mediu este potențialul de reindus trializare. Vlada Balica, președinta Asocia ției Reciclare, militează pentru o expertiză locală puternică. Reciclarea nu trebuie să fie un serviciu externalizat în afara țării, ci o industrie autohtonă care să genereze locuri de muncă și să păstreze valoarea adăugată în Republica Moldova. Totoda tă, anunțul construcției unei noi fabrici de reciclare la Buzău este un semnal clar de încredere în viitorul sistemului. La fel, investițiile constante în ultimii 20 de ani în utilaje și prelucrare a deșeurilor sunt o dovadă că intențiile sunt mai mult decât serioase. Este vorba despre experiență acumulată de-a lungul anilor, care oferă o certitudine a reușitei pentru implementa rea sistemului.
MANAGEMENTUL RISCULUI ȘI TRANSPARENȚA DIGITALĂ
Implementarea unui sistem de o ase menea amploare comportă riscuri ad ministrative și financiare majore. Andrei Dinescu, membru în board-ul GreenPack, companie specializată în managementul deșeurilor în România, subliniază că succe sul depinde de crearea unei baze de date impecabile și de o guvernanță digitală transparentă. Drept o recomandare, acesta a sugerat crearea unui sistem adaptat sută la sută cerințelor și contextului local, deoa rece copierea unui sistem sau a altuia nu poate genera eficacitate.
Transparența fluxurilor financiare este critică pentru a preveni suspiciunile de mo nopol sau utilizarea ineficientă a taxelor de administrare. Eficiența operațională este, în acest caz, sinonimă cu integritatea datelor. Producătorii și comercianții au nevoie de raportări în timp real pentru a-și optimiza fluxurile de numerar și stocurile de ambalaje.
Anul 2027 va fi momentul de referință pentru simbioza dintre sistemul de depozit și conceptul de regiuni de management al deșeurilor, creând un scut unit împotriva poluării, spune Grigore STRATULAT, secretar de stat, Ministerul Mediului.
SROI ȘI IMPACTUL SISTEMIC
Deși termenul de Social Return on In vestment (SROI) nu este întotdeauna uti lizat explicit în argumentarea financiară a proiectelor, el descrie esența reformei sistemului de depozit. Investiția în SDR generează o valoare socială mult mai mare per recipient decât suma garanțiilor de doi lei. Este vorba despre reducerea cheltuie lilor publice. Mai puține deșeuri în natură înseamnă costuri mai mici de ecologiza re pentru primării. Totodată, este un pas înainte spre îmbunătățirea nivelului de să nătate publică prin reducerea micro-plas ticului în sol și apă. De asemenea, este o chestie ce ține și de crearea unei noi gene rații de consumatori responsabili.
Grigore Stratulat, secretar de stat, sub liniază faptul că anul 2027 va fi unul de referință nu doar pentru protecția mediu lui, ci și pentru „întreaga arhitectură a de șeurilor” în Republica Moldova. Lansarea regiunilor de management al deșeurilor va funcționa în simbioză cu sistemul de depo zit, creând un scut unit împotriva poluării. În opinia demnitarului, transformarea în tr-un „hub” al reciclării inteligente nu este un pariu hazardat, ci o strategie economică fundamentată pe experiența internaționa lă și pe determinarea liderilor locali.
Sistemul de depozit este și o componentă a responsabilității corporative, care a evoluat dintr-un gest de imagine într-o funcție vitală de management al riscului și de optimizare a resurselor. Implementarea de facto a sistemului de depozit este cel mai fidel indicator al maturității eco nomiei moldovenești. Dat fiind faptul că economia națională este condiționată de resurse finite, singura creștere infinită este cea bazată pe inteligența circu lară și pe responsabilitate partajată.
PERFORMANȚA ALUMINIULUI ȘI CICLUL „CAN-TO-CAN”
În aceeași ordine de idei, Bogdan Anghel, recy cling UBC Manager, Can Pack România, specifică faptul cum aluminiul colectat prin sistemul de de pozit este întors în fabrici ca să fie materie primă pentru noi ambalaje. Spre exemplu, în România, în anul 2025, performanța colectării ambalajelor metalice a atins praguri record de peste 83%, de monstrând că, atunci când infrastructura există, eficiența urmează în mod natural. Pe de altă parte, sistemul clasic de colectare, containerele stradale reușesc cu greu să atingă o rată de 28-35%, arată ultimele raportări.
Din perspectivă economică, acest salt nu este doar unul ecologic, ci și unul de eficiență brută a materiei prime. Aluminiul este un material care poate fi reciclat la infinit fără a-și pierde proprie- tățile, iar modelul „can-to-can” implementat de CANPACK demonstrează o optimizare perfectă a resurselor. Fiecare doză returnată înseamnă o economie masivă de energie, până la 95% față de producția din bauxită și o reducere a „pierderilor de sistem” care, în mod tradițional, afectau bilan țul producătorilor de băuturi. Practic, ambalajul devine un activ circulant, nu un cost de eliminat.
EFICIENȚĂ DE ZECE ORI MAI MARE
Unul dintre cele mai provocatoare argumente economice oferit de sistemul de depozit vizează mutarea centrului de greutate al logisticii. În sis temul clasic de salubrizare, operatorul trebuie să colecteze deșeurile din sute de mii de puncte individuale, ceea ce generează costuri imense de combustibil și emisii de CO2.
Sistemul de depozit schimbă această paradig mă prin ceea ce experții numesc „logistica inversă participativă”. Motivat de garanția financiară, con sumatorul devine agentul logistic care aduce am balajul la punctul de returnare. Acest mecanism multiplică eficiența logistică de cel puțin zece ori. Astfel, costul de transport per unitate de ambalaj scade drastic, permițând administratorului de sis tem să redirecționeze fondurile către investiții în digitalizare și infrastructură de procesare.
„INDUSTRY FEE, DEPOSIT FEE ȘI HANDLING FEE”
Pentru a înțelege viabilitatea financiară a admi nistratorului de sistem, trebuie analizată structu ra celor trei taxe fundamentale aplicate în Letonia, explicate de Miks Sturitis. Aceasta este „ingineria financiară” din spatele sustenabilității. Este vorba despre „deposit fee” sau garanție, fiind o sumă neu tră din punct de vedere fiscal pentru companie și, în același timp, un instrument psihologic vital pentru consumator. Garanțiile nerevendicate sau ambalaje le pierdute sau aruncate devin o sursă de venit pen tru administrator, finanțând dezvoltarea sistemului. Totodată, „industry fee”, sau taxa de administrare, este plătită de producători pentru fiecare unitate pusă pe piață. Aceasta acoperă diferența de finanțare necesară pentru operare. De asemenea, este vorba despre handling fee sau tariful de gestionare, suma plătită de administrator către retaileri pentru a com pensa costurile de colectare, spațiu și personal.
Această triadă fiscală asigură faptul că sistemul este auto-sustenabil. Un aspect esențial subliniat este și interdicția „subvențiilor încrucișate”, adică fiecare material trebuie să-și demonstreze pro pria eficiență economică în cadrul sistemului.
REZILIENȚĂ PRIN DIGITALIZARE
Un sistem care gestionează zeci de milioane de tranzacții de valoare mică este vulnerabil în fața fraudei dacă nu este digitalizat complet. La fel, este esențială nevoia unei baze de date unice și a unui sistem de monitorizare în timp real. Fiecare ambalaj introdus în piață primește un „pașaport digital” prin codul de bare specific SDR.
Digitalizarea servește nu doar pentru control, ci și pentru predictibilitate economică. Producătorii pot vedea în timp real viteza de rotație a ambalaje lor, ceea ce le permite o planificare mai riguroasă a cash-flow-ului. Mai mult, transparența oferită de un sistem IT robust este singura garanție care poa te atrage sprijinul instituțiilor bancare și al parte nerilor de dezvoltare – instituții financiare precum Banca Europeană pentru Reconstrucții și Dezvoltare (BERD) sau Banca Mondială, esențiali pentru finan țarea infrastructurii de sortare de mare capacitate.
ORIZONTUL 2027 ȘI INTEGRAREA CU GESTIUNEA DEȘEURILOR MUNICIPALE
În concluzie, este foarte important de conștien- tizat că ultimul mare pilon al analizei privește convergența sistemelor. Implementarea SDR și lansarea Regiunilor de Management al Deșeurilor va permite Republicii Moldova să curețe fluxul de deșeuri municipale de ambalaje valoroase precum sticlă, PET-uri, doze, lăsând stațiilor de sortare clasice sarcina de a gestiona fracția biodegradabi lă și resturile menajere.
Rezultatul final este o simbioză operațională, „SDR curăță mediul și oferă materie primă de înal tă puritate industriei, în timp ce sistemul municipal devine mai eficient și mai puțin costisitor prin redu cerea volumului de deșeuri mixte”. Este, în esență, trecerea de la „salubrizare” la „industrie circulară”.
