Сompanii

EBA Business Outlook, ediția V: Planul de Creștere al UE prinde viteză

Pe 23 martie 2026, maib park din Chișinău a găzduit unul dintre cele mai importante evenimente de afaceri ale anului. A cincea ediție a EBA Business Outlook a reunit sub un singur acoperiș oficiali de nivel înalt din Republica Moldova și Uniunea Europeană, experți din diverse domenii și lideri ai mediului de afaceri, pentru a discuta progresele în implementarea Agendei de Reforme și pașii practici necesari pentru a valorifica oportunitățile oferite de Planul de Creștere al UE.

Mariana Rufa, director executiv al Asociației Businessului European din Republica Moldova (EBA Moldova), a descris evenimentul drept unul de excepție, care a reunit la Chișinău înalți oficiali din Republica Moldova și UE, experți în finanțe și comerț, dar și reprezentanți ai mediului de afaceri internațional și local. Potrivit ei, cea de-a cincea ediție a avut drept scop prezentarea realizărilor legate de implementarea practică a Planului de Creștere, a oportunităților investiționale și a planurilor de dezvoltare a pieței de capital, dar și analiza comparativă a dezvoltării Republicii Moldova în raport cu țările din regiune, inclusiv în contextul Acordului MERCOSUR dintre UE și statele din această zonă. Evenimentul a cuprins patru paneluri tematice: implementarea Planului de Creștere al UE, tendințele economice mondiale, dezvoltarea pieței de capital și sectorul energetic.

Președintele Maia Sandu s-a adresat participanților cu un mesaj orientat spre viitor. „Cei care vor reuși să însușească tehnologii, să folosească inteligența artificială și să aplice aceste instrumente pentru a-și crește competitivitatea vor determina în ce măsură Republica Moldova va avea un loc printre țările cu bunăstare sau va rămâne în urmă", a spus ea. Potrivit președintei, nu mai trăim într-o lume a stabilității, ci în una a incertitudinii, iar capacitatea de adaptare va fi abilitatea decisivă necesară pentru a avea succes în anii care urmează.

Europarlamentarul Siegfried Mureșan, care prezidează Delegația Parlamentului European pentru Relațiile cu Republica Moldova, a plasat aceste progrese într-un context istoric mai larg. „Acum doi ani, discutam despre aderarea la SEPA, liberalizarea comerțului, deschiderea tuturor celor șase grupuri de negocieri de aderare și deblocarea fondurilor din Planul de Creștere. Astăzi, toate acestea se materializează", a spus el, exprimându-și convingerea că în cadrul următorului ciclu bugetar multianual al UE, din 2028 până în 2034, Republica Moldova va deveni stat membru al Uniunii Europene.

Adrienn Kiraly, director în cadrul DG Extindere și Vecinătatea Estică a Comisiei Europene, a oferit o evaluare încurajatoare a progreselor. „Republica Moldova avansează mai rapid decât alte țări cu planuri de creștere similare. Douăzeci și opt de reforme au fost deja realizate, ritmul este cu adevărat în concordanță cu planul", a spus ea.

Carolina Bugaian, președinte EBA și director general Moldcell, a reiterat angajamentul ferm al EBA Moldova în sprijinirea procesului de integrare europeană prin expertiza oferită în procesul de dereglementare, suport legislativ, precum și componenta de implementare a reformelor. Astfel, doar în 2025, EBA Moldova a produs 55 de Documente de poziție, cinci pachete legislative și suport extins în inițiativele de dereglementare, în colaborare strânsă cu Consiliul Economic pe lângă Prim-ministru și autoritățile vizate. De asemenea, EBA Moldova a organizat 45 de evenimente practice, în care a sprijinit businessul în implementarea reformelor noi ce derivă din agenda de aderare a RM la UE.

5,167 miliarde de lei finanțare planificată din Planul de Creștere pentru sectorul privat în 2026

REPUBLICA MOLDOVA AVANSEAZĂ MAI RAPID DECÂT ALTE ȚĂRI CANDIDATE

Subiectul central al EBA Business Outlook 2026 a fost Planul de Creștere al UE pentru Republica Moldova, un pachet de sprijin financiar de 1,9 miliarde de euro. Potrivit lui Alexei Buzu, secretar general al Guvernului, sectorul privat urmează să beneficieze de mijloace în valoare totală de 5,167 miliarde de lei. Sumele vor merge în domeniul agriculturii, sprijinul pentru întreprinderile mici și mijlocii, garanțiile de credit, inițiativele de producție și dezvoltarea pieței de capital. În total, 25 000 de întreprinderi urmează să beneficieze de mecanismele de sprijin ale Planului.

PIEȚE DE CAPITAL MAI PROFUNDE ȘI UN SISTEM ENERGETIC MAI REZISTENT

Discuțiile au abordat și dezvoltarea piețelor transfrontaliere, digitalizarea și tokenizarea ca instrumente de avansare a sectorului financiar al Republicii Moldova. Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, a subliniat progresele realizate deja, menționând aderarea Republicii Moldova la SEPA, lansarea sistemului de plăți instantanee MIA și alinierea în curs a cadrului de supraveghere prudențială la standardele europene, toate acestea asigurând o infrastructură necesară pentru funcționarea unei economii moderne și integrate.

Al treilea panel, dedicat pieței de capital, a beneficiat de participarea lui Alexandru Petrescu, președintele Autorității de Supraveghere Financiară din România, și a lui Remus Vulpescu, directorul general al Bursei de Valori din București. Petrescu a transmis un mesaj ferm de încurajare, spunând că nu există niciun motiv de timiditate instituțională în Republica Moldova și, cu fiecare pas, țara este mai pregătită de aderare. Oficialul a subliniat necesitatea diversificării instrumentelor financiare (obligațiuni municipale, obligațiuni verzi, mai multe companii listate) și a menționat că finanțarea de pe piețele de capital aduce un plus de imagine și transparență pentru antreprenori. La rândul său, Vulpescu a venit cu un exemplu concret din experiența românească: în 2013, listarea Romgaz a fost un mare exercițiu de curaj al statului, dar tocmai aceste listări au dat masa critică de care piața avea nevoie pentru a căpăta tracțiune.

Al patrulea panel a examinat sistemul energetic al Republicii Moldova, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, care a declarat că țara accelerează integrarea în piața energetică europeană. „Construim un sistem energetic modern, conectat și rezistent, parte integrantă a spațiului energetic european", a spus ministrul. Principala provocare pe calea liberalizării pieței și a integrării cu piața europeană, planificată pentru 2028, rămâne creșterea capacității comerciale de transfer al energiei electrice. Moldelectrica a finalizat etapa de evaluare a primei licitații din istoria țării pentru capacitatea de echilibrare a sistemului energetic, rezultatele oficiale fiind așteptate chiar luna aceasta.

28 de pași de reformă din Planul de Creștere al UE, îndepliniți

TEHNOLOGIE ȘI COMPETITIVITATE

Deși finanțarea publică este esențială, experții prezenți la eveniment au menționat că aceasta nu poate fi singura sursă care va susține dezvoltarea Republicii Moldova. Ricardo Giucci, directorul German Economic Team, a estimat creșterea PIB-ului moldovenesc pentru 2026 la 2,3% (estimare realizată înainte de izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu) și a menționat că finanțarea nerambursabilă din partea UE nu poate substitui la nesfârșit capitalul privat; Republica Moldova trebuie să dezvolte instrumentele și infrastructura de piață necesare pentru a atrage investiții private la scară largă.

Susținut de Visa, în calitate de partener special, alături de maib și Premier Energy Distribution, în calitate de parteneri, EBA Business Outlook 2026 și-a confirmat statutul de platformă de referință pentru mediul de afaceri. Reunind personalități de prim rang din domenii-cheie, atât public, cât și privat, de la finanțe la energie, evenimentul a facilitat discuții directe dintre factorii de decizie și comunitatea de afaceri, contribuind activ la conturarea viitoarelor politici economice și propunând soluții concrete pentru implementarea Planului de Creștere al UE în beneficiul companiilor moldovenești și al societății în general.

Vă place publicația? Distribuiți!

Ce cautam?