SISTEMUL CARE VA CREA o industrie de miliarde de lei

Guvernul Republicii Moldova a aprobat, în ședința din 18 iunie, lansarea Sistemului de Depozit pentru Ambalaje (SDA), urmărind reducerea poluării, încurajarea reciclării și dezvoltarea unei economii circulare. Sisteme similare au adus deja într-un termen relativ scurt beneficii vizibile în mai multe state europene, inclusiv în România.

SE CREEAZĂ O NOUĂ INDUSTRIE
Logica funcționării sistemului este simplă: la cumpărarea unei băuturi ambalate în sticlă, PET sau doză de aluminiu, consumatorul va plăti o garanție returnabilă, stabilită prin regulament. După ce produsul este consumat, ambalajul gol poate fi returnat într-unul dintre punctele de colectare autorizate, iar persoana va primi înapoi suma plătită inițial. Ambalajele colectate vor fi sortate, reciclate și refolosite, evitând astfel poluarea și reducând cantitatea de deșeuri depozitate în natură sau în gropile de gunoi.

Sistemul de depozit nu este doar o măsură pentru protecția mediului, ci și o reformă economică importantă. El pune bazele unei industrii a reciclării, aduce transparență și ordine pe piața ambalajelor și contribuie la reducerea poluării. Totodată, sunt create locuri de muncă și atrase investiții orientate spre o economie circulară, aliniată la standardele europene. Sistemul de depozit este deja folosit cu succes în mai multe țări europene, cum ar fi Germania, Lituania sau România, țări în care poluarea cu astfel de deșeuri a fost redusă cu 70%.

Potrivit ministrului Mediului, Sergiu Lazarencu, această reformă creează o piață nouă – piața ambalajelor reciclabile. Este adusă mai multă transparență, deoarece presupune un sistem informatic național care înregistrează fiecare ambalaj. Totodată, sistemul impune disciplină, pentru că doar produsele corect marcate, înregistrate și contractate pot fi puse pe piață. În plus, este stimulată competiția economică loială, eliminând evaziunea și practicile incorecte. „Sistemul de depozit este motorul dezvoltării unei industrii a reciclării aici, în Republica Moldova. Fiecare ambalaj returnat înseamnă mai puține gunoaie aruncate pe dealuri, în râuri și lacuri, dar și materie primă pentru o fabrică, un antreprenor, un inovator”, a declarat ministrul Mediului.

La rândul său, Grigore Stratulat, secretar de stat la Ministerul Mediului, a evidențiat faptul că sistemul de depozit reprezintă nu doar o soluție pentru protecția mediului, dar și o reformă economică amplă.

Acesta implică crearea de locuri de muncă verzi și dezvoltarea unor centre logistice locale, alături de investiții consistente în infrastructura modernă de colectare și reciclare. „Moldova este pregătită să atragă investiții, să creeze locuri de muncă verzi și să reducă semnificativ poluarea cu plastic, metal și sticlă. Este un pas necesar spre o economie circulară funcțională și spre alinierea la standardele de mediu europene”, a punctat el.

Sistemul de depozit va folosi aparate automate de returnare a ambalajul din plastic, sticlă, metal, care contribuie la strângerea mai eficientă a ambalajelor. Sistemul încurajează atât producătorii, cât și comercianții și consumatorii să colaboreze pentru un mediu mai curat. Destul de repede, și oamenii devin mai responsabili față de mediu. Implementarea cu succes a sistemului depinde însă de implicarea activă a tuturor actorilor – de la cetățeanul care returnează un ambalaj, la comerciantul care îl colectează, până la autoritățile locale care oferă sprijin logistic și comunicare.

CUM FUNCȚIONEAZĂ
Atunci când va cumpăra un produs într-un ambalaj de unică folosință, consumatorul va plăti o mică sumă în plus pe care o va primi înapoi dacă va returna ambalajul la un punct de colectare. Acest model este implementat sub diferite forme în multe țări din Europa: Germania, Olanda, Slovacia, Islanda, Danemarca, Estonia, Lituania, Letonia, Finlanda, Suedia, Norvegia, România.

Majoritatea țărilor aplică modelul return-to-retail, care presupune că ambalajele pot fi întoarse contra cost în magazinele care comercializează produsele corespunzătoare. Este posibilă și colectarea manuală, dar, de regulă, sunt folosite aparate automate.

Sunt admise pentru colectare ambalaje de plastic, de sticlă sau de metal – dozele de aluminiu pentru bere ori sucuri. Așa cum ambalajele de plastic sunt cele mai numeroase și cele mai poluante, colectarea pune accent anume pe ele.

Eficiența sistemului este asigurată de faptul că oamenii sunt motivați financiar să întoarcă ambalajele. Potrivit unui raport din 2020 al Curții Auditorilor Europeni, țările UE care folosesc sistemul de depozit colectează, în medie, peste 80% din toate sticlele PET, media Uniunii Europene fiind de 58%.

Calitatea materialului colectat prin sisteme de depozit este mai bună, ceea ce facilitează reciclarea lui, contribuind astfel la obiectivul de economie circulară, anunțat de Uniunea Europeană.

În ce privește neajunsurile sistemului, unul din ele ar fi că descurajează oamenii să aibă grijă de restul ambalajelor, care nu sunt incluse în sistem, de pildă, pungile de plastic.

De asemenea, sistemul avantajează magazinele mari care-și permit să aibă aparate automate de colectare, ceea ce presupune costuri mai mici pe termen lung.

Principala problemă însă ține de costuri. Spre exemplu, întreținerea sistemului din Germania ar costa 800 milioane de euro anual.

DE UNDE BANI?
Dacă un cumpărător plătește, spre exemplu, doi lei depozit pentru o sticlă la cumpărare și apoi primește înapoi tot doi lei, atunci când o introduce în aparatul de colectare, de unde se iau banii pentru întreținerea sistemului? În primul rând, este vorba despre venitul din vânzarea sau reciclarea materialelor colectate.

În al doilea rând, depozitele ambalajelor nereturnate rămân la dispoziția administratorului de sistem. Spre exemplu, atunci când cumperi o bere, plătești, să zicem, doi lei depozit pentru ambalaj. În cazul dacă nu returnezi sticla, sistemul păstrează acei doi lei.

A treia sursă de finanțare a sistemului se bazează pe principiul răspunderii extinse a producătorului (REP), care are drept scop motivarea companiilor să investească în reducerea deșeurilor de ambalaje, indiferent dacă asta se întâmplă prin colectarea clasică (urne, tomberoane etc.) sau prin sistemul de depozit. Grosso modo acesta ar funcționa în felul următor: companiile care introduc pe piață ambalaje plătesc o taxă modică pentru ele dacă sunt colectate și reciclate în cadrul sistemului. Dacă întreprinderea nu participă la sistem, achită o taxă considerabil mai mare.

În Norvegia, care are unul din cele mai performante sisteme de depozit, 49% din costuri sunt acoperite de depozitele ambalajelor nereturnate, 35% – din valorificarea materialelor colectate, 8% – din taxele REP, iar 8% – din alte surse diverse. Norvegia este un exemplu demn de urmat: sistemul de depozit funcționează aici încă din 1999, colectează 92% din sticlele PET. În plus, rețeaua de colectare este într-atât de dezvoltată, încât are câte un punct de colectare la fiecare 355 de locuitori.

ȚINTE OBLIGATORII DE LA UNIUNEA EUROPEANĂ
O directivă a Uniunii Europene din 2029 stabilește niște ținte ambițioase, obligatorii pentru toate statele membre. Potrivit acesteia, toate țările membre urmează să asigure colectarea a 77% din deșeurile de plastic de unică folosință până la sfârșitul anului curent și 90% până în 2029. Totodată, statele membre trebuie să asigure ca, începând din acest an, sticlele PET să conțină cel puțin 25% plastic reciclat.

În 2022, Comisia Europeană a propus înlocuirea Directivei 94/62 privind ambalajele și deșeurile de ambalaje cu un Regulament, care ar obliga statele membre să instituie sisteme de depozit pentru ambalajele de plastic și metal pentru băuturi. Regulamentul se aplică direct pentru toate țările membre, spre deosebire de o Directivă, care trebuie transpusă în legislația națională și, astfel, lasă mai mult spațiu de manevră pentru guvernele naționale.

Propunerea Comisiei face o excepție pentru vinuri, băuturi spirtoase tari și produse lactate și, totodată, scutește de obligația unui sistem de depozit statele membre care au rată de colectare a deșeurilor vizate de 90%. Acest prag a fost redus la 85% în timpul negocierilor în Parlamentul European. Consiliul UE vrea o scutire și pentru țările care vor avea o rată de colectare separată de cel puțin 78% în 2026.

În 2021, UE a stabilit o taxă de 0,80 euro per kilogram de plastic nereciclat pe care statele membre trebuie s-o plătească direct în bugetul UE. Fiindcă încurajează colectarea și reciclarea, această taxă stimulează indirect și adoptarea sistemelor de depozit.

CE FEL DE SISTEM VOM AVEA ÎN REPUBLICA MOLDOVA
La noi, sistemul de depozit urmează a fi obligatoriu atât pentru comercianți, cât și pentru producători. El va colecta ambalajele PET, din sticlă și din metal, cu o capacitate mai mare de o zecime de litru, dar mai mică de trei litri. Sistemul se va aplica atât pentru ambalajele reutilizabile, cât și pentru cele de unică folosință. Suma depozitului urmează a fi stabilită de Ministerul Mediului, la propunerile administratorului sistemului de depozit.
Administratorul va fi o organizație neguvernamentală, controlată de producători și comercianți. Acesta e cel mai popular model în Europa, folosit în țări ca Slovacia, Norvegia sau Olanda.

Nu toți comercianții vor fi obligați să accepte returnarea ambalajelor cu depozit. Vor fi scutiți „comercianții de produse în ambalaje în magazinele din orașe și sate cu o suprafață de comercializare care nu depășește 60 de metri pătrați, din alte magazine cu o suprafață de comercializare care nu depășește 150 de metri pătrați, din tarabele din piață, chioșcuri, benzinării și alimentația publică”.

CE URMEAZĂ
În următoarele trei luni, Ministerul Mediului va organiza procedura de desemnare a unei entități juridice responsabile pentru administrarea Sistemului de depozit pentru ambalaje reutilizabile și pentru ambalajele de unică folosință.

Administratorul Sistemului de depozit va fi o entitate juridică fără scop lucrativ. Decizia privind desemnarea ei se va lua în numele Ministerului Mediului de către o comisie de evaluare și aprobare a dosarului, constituită prin ordinul ministrului Mediului.

Structurile asociative ale producătorilor și ale comercianților care plasează pe piață și comercializează produsele ambalate vor depune la Ministerul Mediului Planul de organizare a Sistemului de depozit, schema de finanțare a depozitului și programul de educație și informare publică cu privire la sistemul de depozit. Sistemul de depozit trebuie să devină operațional pe întreg teritoriul Republicii Moldova în termen de un an de la desemnarea administratorului sistemului, dar nu mai târziu de 25 ianuarie 2027.

ROMÂNIA, EXEMPLUL POZITIV DE ALĂTURI
Toate țările care au implementat sistemul de depozit au rezultate mult peste media europeană în ce privește colectarea deșeurilor. Ca să nu mergem prea departe, exemplul României este concludent. Potrivit Ancăi Marinescu, Corporate Affairs and Communication Manager RetuRO, sistemul românesc de depozit are un an și jumătate de la lansare, iar, începând cu luna august a anului trecut, asigură o rată de returnare de 80% a ambalajelor. „Marele atu al unui sistem de garanție-returnare este că face lucrurile simple pentru consumatori”, explică ea.

Rata de returnare este în continuă creștere. În primele patru luni ale anului curent, aceasta a urcat la 82%, iar gradul de reciclare a ambalajelor a fost de 73%. În România, garanția este de 50 de bani, ceea ce reprezintă circa doi lei moldovenești. Începuturile sistemului în România au fost în 2018, atunci când acționarii sistemului – asociațiile de băuturi răcoritoare, berarii, cei din retail – au început discuțiile cu autoritățile. În 2022, a fost înființat RetuRo, iar sistemul a început să funcționeze în noiembrie 2023. Sunt niște termene foarte restrânse pentru un astfel de sistem, care este al doilea ca mărime din Europa după cel german. Sistemul este orientat spre 19 milioane de consumatori, patru mii de producători, 80 mii de retaileri, circa 60 mii de produse înregistrate pe piață și circa șapte miliarde de ambalaje propriu-zise anual, atât cât se consumă anual în România.

Pe lângă consumatori, importatori și producători, retaileri și HoReCa, la sistem mai participă reciclatorii și autoritățile. Guvernul adoptă legislația și urmărește aplicarea ei, iar autoritățile locale au un rol important de educare și explicare a beneficiilor sistemului. Anca Marinescu subliniază că RetuRo este o companie non profit. „Veniturile înregistrate sunt utilizate exclusiv pentru dezvoltarea și creșterea eficienței sistemului”, explică ea.

România a întâmpinat o serie de provocări în implementarea sistemului. Pe lângă faptul că a trebuit s-o facă într-un termen extrem de restrâns, a existat și o reticență în rândul magazinelor tradiționale, care reprezintă 85% din numărul total de magazine, de a-l adopta. În plus, aproape jumătate din populația României locuiește în zone rurale, unde este mai dificil să colectezi. Într-un final, după cum arată datele, implementarea sistemului a reușit, iar rezultatele se văd nu doar în cifre și procente, dar și în modul cum s-a curățat natura.

În România, există acum șapte centre de sortare și numărare, în curând urmând a fi deschise altele două. Investiția pentru operaționalizarea sistemului a fost de 90 milioane de euro, iar în acest an, RetuRO își propune să recicleze șase miliarde de ambalaje din cele șapte miliarde generate de piață.

UN LIDER MONDIAL DIN INDUSTRIA TEHNOLOGIILOR VERZI, INTERESAT DE PIAȚA MOLDOVENEASCĂ
Partenerul strategic în dezvoltarea sistemelor de depozit la nivel global, inclusiv în România, este TOMRA, o corporație multinațională norvegiană care furnizează soluții pe bază de senzori (NIR, raze X, laser, electromagnetic etc.) în industria de colectare, reciclare și alimentară. Soluțiile și echipamentele oferite sunt folosite într-o gama largă de aplicații de colectare și sortare, atât pentru ambalaje, deșeurile de ambalaje, deșeurile asimilabile deșeurilor municipale sau provenite din industrie, cât și pentru deșeurile metalice. TOMRA este inventatorul primului sistem complet automatizat de preluare a ambalajelor pentru băuturi, RVM (Reverse Vending System). Potrivit Doiniței Mihai, vicepreședinte pentru relații publice al corporației, aceasta este prezentă în peste 60 de piețe cu sisteme depozit pentru ambalajele de unică folosință și reutilizabile. „Acum, în contextul integrării europene, atât importatorii și producătorii din Republica Moldova, cât și Guvernul vor avea de îndeplinit mai multe obiective trasate prin Regulamentul European privind ambalajele și deșeurile de ambalaje referitoare la reciclabiltatea produselor puse pe piață, colectarea și reciclarea lor, infrastructura pusă la dispoziție, iar un sistem depozit facilitează îndeplinirea acestor obligații”, menționează ea.

Până în prezent, alte 17 state europene au implementat sisteme de depozit, iar aproximativ 40% din populația Europei (nu doar a UE) are acces la un astfel de sistem. 10 dintre acestea gestionează în cadrul sistemului și sticla, așa cum își propune și Republica Moldova.

Într-un sistem complex cum este cel de depozit, care include comercianți, producători, consumatori și reciclatori, există doi participanți cheie, care pot alinia obiectivele tuturor. Este vorba de legiuitor, care setează standardele și obiectivele printr-o legislație bine pusă la punct și administratorul de sistem, o organizație de tip OIREP (Organizații care Implementează obligațiile privind Răspunderea Extinsă a Producătorului). Până la urmă, sistemul de depozit implementează și răspunderea extinsă a producătorului. Pentru ca lucrurile să funcționeze la un nivel optim, participanții au nevoie de claritate și de predictibilitate, pentru a căpăta încredere în sistem și a avea certitudinea că lucrurile se vor întâmpla exact așa cum a fost prevăzut.

Doinița Mihai spune că la această etapă de implementare a sistemului, sunt importante deciziile timpurii referitoare la selectarea infrastructurii de colectare, care se va afla la comercianți și infrastructura de reciclare. Acestea trebuie pregătite și adaptate pentru cantitățile ce urmează a fi gestionate de sistemul de depozit. Spre exemplu, în România, deși existau cel puțin două capacități mari de reciclare a sticlei, a fost necesară suplimentarea cu o nouă unitate și urmează altele, deoarece sistemul de depozit livrează în mod constant cantități mari de materie primă secundară de calitate. Este importantă dezvoltarea atât a rețelei logistice, prin pregătirea camioanelor care vor transporta materialul colectat, cât și a sistemului IT ce va deservi sistemul. „Chiar dacă termenul de implementare este ianuarie 2027, deja nu mai vorbim în luni, ci în săptămîni, pentru că toate aceste elemente trebuie puse deja în linie dreaptă. După selectarea administratorului de sistem, se așteaptă ca astfel de aspecte să fie clarificate și decise.”

„În toată această ecuație, este esențial partenerul strategic al implementatorului local, al Administratorului, care ar trebui să fie o companie cu experiență în implementarea sistemelor de depozit, iar TOMRA este exact o astfel de companie”, menționează Doinița Mihai.

Pe lângă sistemele de depozit, corporația furnizează soluții și pentru dezvoltarea altor sisteme, de exemplu, de colectare separată sau de gestionare a deșeului municipal. „Prin prezența noastră în peste 100 de piețe din toate domeniile în care activăm la nivel global, avem privilegiul de a acumula o experiență unică. Punem la dispoziția partenerilor noștri această expertiză și suntem flexibili de a ne adapta din mers la cerințele locale”, susține ea.

Totodată, TOMRA dorește ca prin soluțiile oferite să susțină acoperirea națională în dezvoltarea sistemului depozit. „Noi înțelegem cât de importantă este interacțiunea comerciantului cu consumatorul. De altfel, sistemul de depozit este vizibil în principal prin interacțiunea comerciantului cu consumatorul și noi dorim ca această interacțiune să fie o experiență cât mai facilă și eficientă de ambele părți”, menționează reprezentanta TOMRA.

Corporația rămâne în așteptarea adoptării cadrului legal de implementare și ca autoritățile de la Chișinău să definitiveze decizia referitoare la designul sistemului. „Rămânem la dispoziția partenerilor noștri pentru a susține implementarea sistemul de depozit, ca acesta să devină un model de succes, evident, la costuri optime”, susține Doinița Mihai.

Pentru ca lucrurile să se miște repede, în următoarele săptămâni, Ministerul Mediului de la Chișinău urmează să asigure selectarea sau nominalizarea, sau crearea Administratorului Sistemului de depozit. Iar structurile asociative ale producătorilor și ale comercianților, care plasează pe piață și comercializează produsele îmbuteliate și sunt interesați de administrarea Sistemului, urmează să depună la Ministerul Mediului Planul de organizare a acestuia, schema de finanțare a depozitului și programul de educație și informare publică.

ADMINISTRATORUL VA OPERA FLUXURI DE MILIARDE
Potrivit Ludmilei Andronic, director pentru Afaceri Corporative a Companiei Efes Moldova, producătorii locali și-au asumat deja leadershipul în ce privește acțiunile necesare pentru implementarea sistemului. La discuții participă, săptămânal, circa 60% din producătorii care plasează băuturi pe piața internă. Deocamdată însă, nu sunt cunoscuți toți producătorii care vor participa la sistem, ceea ce e foarte important, deoarece administratorul trebuie să știe cine va face parte din acest grup de asociații de producători. Ludmila Andronic spune, totodată, că reciclatorii s-au arătat foarte interesați de a participa și speră că și retailerii s-au convins de importanța sistemului pentru afacerile lor.

„Retailul modern se dezvoltă rapid și vrem să avem un partener de dialog constructiv pe acest segment, pentru a putea face împreună un lucru de care să fim satisfăcuți cu toții”, menționează ea.

În general, producătorii își doresc un administrator transparent și corect din punct de vedere financiar, chiar dacă statutul acestuia încă nu este agreat pe deplin de Ministerul Finanțelor, spune Ludmila Andronic. Lucru explicabil, de altfel, or este vorba despre o asociație neguvernamentală cu un flux de capital mai mare decât al majorității companiilor care participă la sistem. În cadrul conferinței de prezentare, se vehicula o cifră de câteva miliarde de lei. Din această cauză, directorul pentru Afaceri Corporative Efes Moldova consideră că administratorul va trebui verificat și monitorizat nu doar în privința ambalajelor colectate și reciclate, dar și la nivel financiar și de administrație. „Vrem un sistem corect, transparent și responsabil și spun asta din numele tuturor producătorilor”, menționează Ludmila Andronic.