Bani

Parcul moldovenesc de tractoare - Modernizare și provocări

Parcul de tractoare din Republica Moldova este într-un proces de transformare paradoxal și rapid. Deși numărul total de utilaje este suficient pentru a acoperi suprafața arabilă, o mare parte a fermierilor continuă să importe tractoare, iar tendința de a alege mașini second-hand, mai ieftine, crește constant.

Această dinamică, alimentată de programele de subvenționare și de finanțare, reflectă o luptă între nevoia de modernizare și realitatea fragmentării terenurilor. Potrivit expertului în comerțul cu cereale Iurie RIJA, situația dată riscă să blocheze capital valoros în utilaje, a căror potențial de facto nu este necesar. Expertul își pune întrebarea dacă mecanizarea este mereu o soluție sau de multe ori o povară.


Iurie RIJA, expert în comerțul internațional cu cereale

Ce avem la moment
Actualmente, agricultorii din Republica Moldova dispun de un număr destul de mare de  tractoare agricole. Conform datelor statistice pentru sfârșitul anului 2024, în țară au fost înregistrate 62 364 de tractoare funcționale. Vârsta medie a utilajelor rămâne totuși ridicată - jumătate din echipamentele agricole având o vechime mai mare de 8 ani. De asemenea, parcul de tractoare existent este dominat de modelele de proveniență ex-sovietică, în special cele fabricate în Belarus, aproximativ 38% din total, adică tractoare marca MTZ “Belarus”, precum seria MTZ-80/82. Mărcile occidentale moderne și-au făcut apariția treptat, deși preponderent doar în gospodăriile de mărime medie și cele mari. Există tractoare importate din Europa de Vest sau SUA - de  exemplu, modele de la John Deere, Case IH, New Holland, Fendt , însă numărul lor este modest în comparație cu tractoarele de proveniență ex-sovietică.

Totodată, expertul în comerțul cu cereale Iurie Rija menționează faptul că 50% din totalul de tractoare sunt mai vechi de 2007 - deci au peste 18 ani, în același timp doar un sfert sunt fabricate după 2019. Cu alte cuvinte, numai 25% din tractoare au sub 5-6 ani vechime, restul de 75% fiind modele mai vechi, de multe ori uzate moral și fizic. Un alt lucru de menționat ține și de faptul că din totalul celor aproximativ 25% de vehicule, doar o parte toate au fost achiziționate în stare nouă fiind multe la mâna a doua. 

Pe de altă parte, datorită programelor de subvenții și creditare, ponderea tractoarelor noi începe lent să crească, iar faptul că un sfert din utilaje sunt mai noi de cinci ani dă dovadă de un început de reînnoire a parcului. În acest sens, autoritățile și partenerii de dezvoltare au inițiat proiecte menite să accelereze mecanizarea și să introducă tehnică agricolă de ultimă generație. Un exemplu elocvent este cooperarea cu Japonia, în 2020 s-a semnat un acord de împrumut în valoare de 20 milioane de dolari americani pentru proiectul „Modernizarea Tehnicii și Echipamentului Agricol”. Totodată, până în 2024 acest program a adus în țară 105 tractoare noi Kubota, dintre care 72 de unități de capacitate mai mică și recent, în iulie 2024, 33 de tractoare Kubota M6-131 de capacitate mare și performanță înaltă.

Mai mult de atât, Fondul Național de Dezvoltare Agricolă și Rurală, gestionat prin AIPA, oferă de câțiva ani subvenții pentru achiziția de tehnică agricolă nouă. De exemplu, fermierii pot recupera 25% sau chiar 30% din costul unui tractor nou prin programele de subvenționare. Băncile comerciale și programele de credit rural, cum sunt spre exemplu proiectul IFAD, Livada Moldovei, oferă și ele linii de finanțare cu dobândă redusă pentru mecanizarea companiilor agricole.

În opinia lui Iurie Rija,instrumentele financiare respective au contribuit în ansamblu la înnoirea treptată a parcului. „Chiar dacă ritmul este lent, direcția este pozitivă - parcul tehnic se modernizează încet, dar sigur.”, subliniază specialistul.

Importul în ultimii patru ani
Analiza importurilor de tractoare arată o dinamică interesantă pe piața tehnicii agricole din Republica Moldova. Dacă în 2022 fermierii și comercianții moldoveni au adus în țară peste 3 300 de unități, la un preț mediu de aproape 437 mii lei pentru un tractor, în următorii ani cifrele au cunoscut schimbări. În 2023 numărul a coborât la 2 530 de unități, iar prețul mediu pe unitate s-a redus până la 297 mii lei. Ajustarea prețului a continuat și în 2024, când fermierii au importat aproape 3 000 de tractoare,  la un preț și mai mic de circa 243 mii lei pe unitate.

Totodată, în primele 7 luni și jumătate ale lui 2025, până la 15 august, au intrat în țară deja 2 033 tractoare, ceea ce dacă e să raportăm la perioada similară a anului trecut, demonstrează un ritm mai accelerat. Conform expertului, în cazul în care tendința se va menține, 2025 va depăși nivelul de import al anului precedent. În același timp, prețul mediu al unui tractor importat a coborât la 212,8 mii lei, cu 12,6% mai mic față de 2024. Scăderea se explică prin două aspecte. În primul rând, segmentul de tractoare pentru fermele medii, cu putere între 75 și 200 kW, a înregistrat o reducere a prețurilor. În al doilea rând, aprecierea valutară a leului moldovenesc a ajustat puțin prețurile la tractoare, atunci când convertim sumele în valuta națională.

Sub aspect valoric, tabloul arată la fel de interesant. În 2022, Moldova importa tractoare de peste 1,47 miliarde lei, dar în 2023 și 2024 valoarea s-a redus la 752 și respectiv 723,7 milioane lei, practic la jumătate. Dacă includem în ecuație și importurile de cauciucuri pentru tractoare și piesele de schimb, atunci valoarea medie a importurilor în ultimii ani se ridică la 800 de milioane de lei pe an. Cifrele date ne permit să înțelegem nu doar povara financiară directă a fermierilor, dar și dimensiunea macroeconomică a agriculturii, prin prisma volumului de importuri necesare sectorului.

Un aspect specificat de expert ține de ponderea vehiculelor noi și a celor uzate. Dacă în 2022 peste 95% dintre tractoarele aduse în țară erau noi, în 2023 proporția acestora este de circa 76%. Tendința s-a accentuat în 2024, când din totalul de 2 972 unități importate, 31% erau tractoare uzate, iar în primele șapte luni și jumătate din 2025 ponderea a urcat chiar la 34%. Creșterea importurilor de tractoare la mâna a doua explică, în mare parte, și de ce prețul mediu al unui tractor importat a scăzut constant în ultimii ani. Fermierii, care au de confruntat presiuni financiare și costuri ridicate la alte inputuri agricole, preferă varianta mai ieftină a unui tractor uzat, chiar dacă aceasta implică cheltuieli ulterioare mai mari pentru întreținere și reparații.

Capacitatea tehnică este relevantă
În altă ordine de idei, analiza importurilor de tractoare în Republica Moldova, după puterea motorului, conturează bine structura cererii din agricultură și profilul fermelor locale. Cele mai multe tractoare aduse în țară în perioada 2022 - 15 august 2025 sunt cele cu motoare mici, sub 18 kW - în total 4 900 de unități. Este vorba de tractoare compacte, folosite în gospodăriile mici, livezi sau vii, fiind și cele mai ieftine ca preț. În toată perioada analizată, prețul mediu al tipului respectiv de tractor s-a situat la 39,6 mii lei per unitate.

Pe locul doi în topul importurilor sunt vehiculele agricole cu puterea motorului între 37 și 75 kW, cu un total de 2 337 unități pentru intervalul 2022- 15 august 2025. Prețul mediu pentru toată perioada a fost de circa 369 mii lei per unitate. Urmează tractoarele cu motoare de la 18 până la 37 kW, în total 1 863 unități, la un preț mediu de 112,5 mii lei și cele cu putere între 75 și 130 kW, 1 281 unități, cu un preț mediu de 733,7 mii lei. Conform specialistului aceste statistici arată clar că segmentul fermelor mici și medii este cel mai activ pe piața importurilor, fermierii căutând soluții adaptate necesităților și bugetelor lor.

De asemenea, tractoarele cu performanță mai mare, cu puterea motorului de peste 130 kW, au fost importate într-un număr și mai mic, probabil din cauză că sunt mai puțin accesibile pentru bugetele fermierilor locali. Vehicule cu puterea între 130 și 160 kW s-au importat doar 322 unități, la un preț mediu de 1,92 milioane lei, iar între 160 și 200 kW - 136 unități, cu un preț mediu de 2,32 milioane lei. Totodată, tractoare cu puterea între 200 - 300 kW au fost  aduse în țară numai 32 de unități, la o valoare medie de 2,56 milioane lei fiecare. 

La capitolul tractoare de mare putere, numărul scade și mai mult, vehicule din categoria 300 – 380 kW au fost importate - 32 de unități, dar la prețuri destul de ridicate, cu o medie de 4,7 milioane lei. Cel mai scump tractor importat în această perioadă a fost înregistrat în 2024, la un preț de aproape 7 milioane lei, pentru un motor de 380 kW. În 2025, până la jumătatea lunii august, a fost adus în țară un singur tractor de acest calibru, cu un preț de 6,54 milioane lei. Iar recordul absolut rămâne un tractor de 455 kW, unic, importat în 2023, la prețul de 6,69 milioane lei.

De menționat este faptul că tractoarele mari, de peste 130 kW, sunt destinate exclusiv fermelor mari și companiilor agricole cu suprafețe extinse, unde investiția de milioane de lei într-o singură unitate este justificată de productivitatea înaltă.

Lideri la importuri și cai putere
Cei mai mari importatori de tractoare sunt fără îndoială magazinele mari de distribuție a tehnicii agricole. Dacă analizăm  întreaga perioadă 2022 -15 august 2025, lider absolut este Agropiese TGR Grup SRL, cu un volum total de 1 667 de tractoare importate. Pe locul doi se plasează Radu-Promo SRL, care a adus în țară 1 199 de tractoare, iar podiumul este completat de Vatavu Grup SRL, cu 965 de unități.

Dacă însă schimbăm unghiul de analiză și privim exclusiv la primele șapte luni și jumătate din 2025, tabloul arată puțin altfel. Ozonteh Impex SRL este lider, cu 312 tractoare importate. Pe locul doi, dar cu un volum considerabil mai mic, se află Agropiese TGR Grup, cu 246 de unități, iar poziția a treia este ocupată de S.A. Eximotor, cu un număr de 222 de vehicule importate.

În perioada 2022 - august 2025, compania "AGROPIESE TGR GRUP" S.R.L. a realizat importuri în valoare de 577,5 milioane lei, consolidându-și poziția dominantă pe piața de tehnică agricolă din Republica Moldova. Pe locul doi este situată compania Diaztech, cu o valoare totală a importurilor de 398,2 milioane lei, demonstrând capacitatea de a aduce vehicule agricole mai scumpe, inclusiv pentru fermele medii și mari. Următoarea poziție este ocupată de Agroprofi-Tech, cu importuri de 223,5 milioane lei, urmată de companii precum Servmixt-Agro și Aprocomteh, care depășesc pragul de 200 milioane lei fiecare.  Tabelul cu lista  celor mai mari 20 de companii din domeniu poate fi examinată mai jos.

De unde vin tractoarele?
Un alt aspect specificat de Iurie Rija în analiza sa ține de originea tractoarelor importate. Specialistul specifică faptul că fermierii din  Republica Moldova demonstrează o preferință pentru utilajele asiatice. China este lider absolut, cu peste 5 000 de unități aduse în perioada 1 ianuarie 2022– 15 august 2025, urmată de Japonia, cu aproape 2 500 de unități. În opinia expertului, explicația este una simplă, aceste tractoare au un preț accesibil pentru fermieri - în medie 114 600 lei/unitate pentru China și 88 000 lei/unitate pentru Japonia. Pe locul trei este Belarus, cu 1 166 de unități, însă aici prețul mediu a fost mai ridicat, în jur de 359 000 lei/unitate, confirmând reputația tractoarelor „Belarus” ca fiind robuste, dar mai costisitoare. Totodată, au fost importate aproape 500 de unități din Turcia, cu un preț mediu chiar mai ridicat - 492 000 lei/unitate, fiind importate tractoare de putere mai mare, dedicate fermelor medii.

Cât privește producătorii europeni, aici este vorba de brand-uri cu mult mai scumpe. Per general din țările europene sau Marea Britanie sunt importate un număr cu mult mai mic de vehicule. Franța (253 unități) are un preț mediu de 1,77 milioane lei/unitate, Italia (219 unități) – peste 733 000 lei, iar Marea Britanie (187 unități) - 1,3 milioane lei/unitate. 

Totodată, cele mai scumpe tractoare sunt aduse din Germania și Austria, în medie 2,7 milioane lei/unitate pentru Germania și 1,83 milioane lei/unitate pentru Austria. Astfel, cu toate că fermierii moldoveni cumpără preponderent tractoare accesibile din Asia, există și un segment de piață pentru utilaje premium occidentale, destinate fermelor mari.


Totodată, atunci când analizăm statisticile importurilor de tractoare din 2022 și până astăzi, imaginea este una paradoxală. În total, Republica Moldova a adus peste 10 900 de tractoare într-o perioadă de mai puțin de patru ani. Dacă facem un calcul simplu privind suprafața pe care aceste utilaje ar putea-o lucra, rezultatul este de circa 1,2- 1, 5 milioane hectare. Problema este că în Republica Moldova, chiar și incluzând terenurile agricole de pe malul stâng al Nistrului, suprafața totală arabilă nu depășește 2 milioane hectare. Cu alte cuvinte, capacitatea tehnică adusă în țară depășește cu mult nevoia reală. Iar dacă mai ținem cont și de faptul că, anterior acestor importuri, Moldova dispunea deja de un parc de aproximativ 51 de mii de tractoare, tabloul devine și mai elocvent.

Ce constatăm?, tendințe
În opinia expertului un lucru care trebuie înțeles și analizat minuțios este faptul că fermierii din Republica Moldova dețin un parc de tractoare de peste 62 de mii de unități. Puterea instalată suplimentar prin importurile date depășește 620 de mii de  cai putere, suficientă pentru a prelucra o suprafață cuprinsă între 1-1,2 milioane de hectare. Totuși, suprafața arabilă totală a țării, chiar și incluzând terenurile de pe malul stâng al Nistrului, nu depășește două milioane de hectare, iar randamentul necesar la nivel național nu ar trebui să depășească 580 de mii de cai putere.

Cu alte cuvinte, numărul de tractoare aflate astăzi în Republica Moldova este unul suficient pentru necesitățile agricole ale țării. Problema nu este lipsa tehnicii, ci faptul că aceasta nu este întotdeauna utilizată la capacitatea sa reală. În special în fermele mici și medii, lipsa organizării și fragmentarea excesivă a terenurilor conduc la pierderi de eficiență. Situația se referă mai mult la fermele micro și mici, la fermele mari, monitorizarea costurilor și planificarea fiind mai strictă.

Mai mult de atât discrepanța dintre numărul mare de tractoare și gradul lor real de utilizare scoate în evidență două realități pe care agricultura moldovenească nu le poate ignora. Prima ține de fragmentarea excesivă a terenurilor. Suprafețele mici, împărțite în numeroase parcele situate la distanțe mari una de alta, îngreunează procesul de prelucrare eficientă cu tehnica disponibilă. Fermierii pierd timp și consumă mai mult combustibil, încât lucrările devin mai costisitoare decât ar trebui. În același timp, lipsa forței de muncă specializate capabile să asigure un grafic continuu de lucru de opt sau doisprezece ore reduce și mai mult productivitatea. În așa mod, multe tractoare ajung să fie utilizate doar câteva zeci de ore pe an, adică mult sub capacitatea lor tehnică medie. Efectul este o pierdere estimată la aproape 30% din eficiența pe care utilajele ar putea-o aduce în condiții optime.

Totodată, paradoxul este alimentat și de modul în care sunt orientate investițiile și subvențiile. Programele actuale de sprijin pentru mecanizare îi încurajează pe mulți fermieri să achiziționeze tractoare proprii, chiar și atunci când utilizarea lor nu este mereu la nivelul optim. În unele cazuri, deciziile nu sunt ghidate exclusiv de calcule economice, dar de dorința firească de a avea control direct asupra lucrărilor agricole, mai ales că la recoltare timpul este prețios. La fel, unele gospodării preferă să achiziționeze și tractoare de rezervă, pentru a nu distorsiona procesul când unul din mijloacele tehnice se strică. Totuși, abordarea data, în cazul când nu este justificată, face ca o parte din capital să rămână blocat în active costisitoare, care nu sunt neapărat necesare.

Potrivit expertului o soluție în acest sens este crearea de cooperative de servicii agricole, mai ales în zone unde predomină aceleași culturi și unde utilizarea comună a tractoarelor sau a semănătorilor este justificată. Astfel, pentru a evita achiziția unui tractor suplimentar, cooperativele respective sau centrele specializate de închiriere să pună la dispoziția fermierilor utilaje pe termen scurt, când există o nevoie urgentă. Astfel, agricultorii vor avea un instrument pentru depășirea momentelor critice, precum ieșirea din funcțiune a tractorului existent, fără a risca distorsionarea întregului proces agricol. „În paralel, este nevoie și de o educație economică mai riguroasă, care să-i ajute pe fermieri să înțeleagă că adevărata competitivitate nu vine din numărul de utilaje deținute, ci din modul în care acestea sunt folosite și valorificate. În agricultură, rezultatul este cel care contează, nu simpla proprietate.”, concluzionează specialistul.

CIFRE:

• 10.900 de tractoare au fost importate în Republica Moldova în ultimii aproape patru ani, o cifră ce arată un ritm rapid de modernizare, dar și o tendință paradoxală de a extinde un parc agricol deja numeros.

• 62 364 este numărul tractoarelor funcționale deținute de companiile din sectorul agricol național.

• 31% dintre tractoarele importate în 2024 au fost la mâna a doua, o pondere care confirmă presiunile financiare de care se confruntă fermierii, aceștia optând pentru variante mai accesibile, chiar dacă pe termen lung costurile de întreținere pot fi mai mari.

• 243 de mii de lei a fost prețul mediu al unui tractor importat în 2024, o scădere semnificativă față de anul 2022, indicând o orientare a pieței spre utilaje mai ieftine și mai accesibile pentru fermele mici și medii.

Vă place publicația? Distribuiți!

Ce cautam?