Creșterea datoriei a fost cauzată în primul rând de guverne, care au fost responsabile pentru mai mult de 10 trilioane de dolari din creșterea totală, iar Statele Unite, China și zona euro au fost responsabile pentru aproximativ trei sferturi din această creștere, a precizat IIF în cel mai recent raport Global Debt Monitor.
Datele sugerează că ciclul datoriei globale este acum condus mai puțin de gospodării sau companii și mai mult de deficitele fiscale persistente din marile economii, în condițiile în care piețele de obligațiuni au înregistrat emisiuni record la începutul anului.
Cu toate acestea, ca pondere din PIB, datoria globală a scăzut până la aproximativ 308% din PIB în 2025, grație în principal economiilor avansate, precizează IIF. În schimb, raportul datorie-PIB pe piețele emergente a continuat să crească, atingând un nivel record de peste 235% din PIB.
„Un amestec puternic de expansiune fiscală, politică monetară relaxată și simplificare a reglementărilor ar putea duce la o nouă acumulare de datorii, intensificând în același timp îngrijorările cu privire la creșterea gradului de îndatorare și supraîncălzirea în anumite părți ale pieței”, a subliniat IIF.
Datele IIF arată că datoria guvernamentală la nivel global se ridica la aproximativ 106,7 trilioane de dolari la sfârșitul anului, în creștere de la 96,3 de trilioane la sfârșitul anului 2024, în timp ce datoria companiilor nefinanciare a atins aproximativ 100,6 de trilioane de dolari. Datoriile gospodăriilor au crescut mai moderat, ajungând la 64,6 de trilioane de dolari.
