În cadrul întâlnirii desfășurate între 11 și 13 martie, peste 65 de directori și profesori din 41 de licee agricole din România au discutat cu 20 de reprezentanți ai instituțiilor de profil din Republica Moldova despre declinul generațional din agricultură. Experții au avertizat că ponderea tinerilor sub 40 de ani a ajuns la niveluri alarmante pe ambele maluri ale Prutului.
Deși și în Uniunea Europeană tinerii reprezintă doar aproximativ 12% din forța de muncă agricolă, statele membre compensează printr-un nivel ridicat de automatizare. România se situează însă pe ultimele locuri la acest capitol, iar Republica Moldova reproduce aceeași tendință, accentuată de migrația tinerilor din mediul rural.
Criza de succesiune apare într-un moment în care agricultura, silvicultura și pescuitul au generat 7,4% din PIB-ul Republicii Moldova în 2025, iar în România sectorul contribuie cu 4-4,5%. Fără o reînnoire generațională, competitivitatea ambelor economii riscă să se erodeze.
Participanții au subliniat că viitorul agriculturii depinde de o schimbare radicală de percepție: domeniul trebuie prezentat tinerilor ca o industrie a tehnologiei, digitalizării și inovării, nu ca o continuare a muncii fizice tradiționale.
Rectorul USAMV București, Sorin-Mihai Cîmpeanu, a declarat că digitalizarea liceelor agricole este „o condiție obligatorie” pentru ca viitorii fermieri să poată accesa fondurile europene din perioada 2028-2034, care vor fi acordate strict pe baza indicatorilor de performanță tehnologică. Transformarea școlilor în „hub-uri de agricultură 4.0” este, potrivit acestuia, singura strategie viabilă pentru a opri exodul tinerilor și pentru a le oferi cariere bazate pe managementul datelor și sisteme inteligente.
