Fenomenul „obezității digitale” este tot mai des privit nu doar ca o problemă de sănătate publică, ci și ca una de management. Munca prelungită în spații închise, sub lumină artificială, este asociată cu creșterea nivelului de anxietate, scăderea capacității de concentrare și apariția sindromului de epuizare profesională.
Din perspectiva companiilor, acest lucru se traduce prin productivitate mai scăzută, implicare redusă a angajaților, creșterea ratei erorilor și a absenteismului. În lipsa unei recuperări adecvate, calitatea deciziilor scade, iar costurile indirecte — de la concedii medicale până la fluctuația de personal — cresc.
Tot mai multe organizații își regândesc modul de lucru: introduc programe flexibile, încurajează pauze scurte pentru plimbări în aer liber, creează spații verzi în birouri și organizează întâlniri informale în format de tip walking meeting. Aceste măsuri sunt relativ simple și accesibile, dar au un impact vizibil asupra stării de bine și performanței echipelor.
Specialiștii recomandă petrecerea a cel puțin 100 de minute pe zi în aer liber ca măsură de prevenție a epuizării și de susținere a sănătății mintale. Pentru mediul de afaceri, acest lucru devine parte a unei noi culturi organizaționale, în care grija pentru echilibrul psihologic al angajaților este privită ca un factor de competitivitate și sustenabilitate pe termen lung.
