Raportul evidențiază o problemă structurală: distanța tot mai vizibilă dintre adoptarea normelor și aplicarea lor efectivă. Din cele 43 de măsuri analizate, peste 60% sunt confirmate doar parțial, iar aproape o treime nu pot fi verificate deloc. Doar două măsuri sunt finalizate integral, semn al unor blocaje administrative sau al unor deficiențe de raportare care împiedică mediul privat să beneficieze de reformele anunțate.

Pe sectoare, conectivitatea și infrastructura digitală înregistrează cel mai bun ritm, cu un indice de implementare de 44%, susținut în special de progresele în digitalizarea transporturilor și restructurarea sectorului feroviar. La polul opus se află guvernanța economică, unde rata de implementare nu depășește 28%. Chiar dacă Ministerul Finanțelor menține un nivel bun de transparență bugetară, reformele de substanță – de la eficientizarea cheltuielilor publice până la modernizarea guvernanței întreprinderilor de stat – rămân fără dovezi clare de avans.

În zona competitivității economice, progresul de 36% este susținut de câteva realizări punctuale, precum aderarea la regimul de tranzit comun sau lansarea unor instrumente financiare pentru IMM-uri. Totuși, întreprinderile resimt stagnarea în domenii critice, inclusiv digitalizarea registrelor agricole și reforma legislației insolvabilității, elemente-cheie pentru stabilitatea financiară a companiilor mici.

Consecințele implementării lente se traduc într-un climat de incertitudine. Autorii raportului avertizează asupra riscului unei „volatilități normative”, în care antreprenorii sunt confruntați cu un flux continuu de reglementări, fără a vedea beneficiile economice promise. Pentru a evita ca Planul de Creștere să rămână un document strategic fără impact real, experții recomandă accelerarea reformelor cu efect direct asupra mediului de afaceri, reducerea poverii administrative și o comunicare mult mai transparentă a indicatorilor de performanță.