04/10/2023

Inamicul nr.1 al oamenilor de afaceri: Cum reducem stresul și facem față ritmului de viață
Inamicul nr.1 al oamenilor de afaceri: Cum reducem stresul și facem față ritmului de viață Business Health

,,Am timp să dorm la bătrânețe...” Auzim foarte des această afirmație de la oamenii de afaceri, care mai tot timpul sunt într-o cursă contracronometru pentru a reuși cât mai multe: întâlniri, discuții, deadline-uri, autoinstruiri etc. În mod inevitabil, principiul ,,am timp să dorm la bătrânețe” conduce la epuizări, depresie, pierderea interesului față de viață, iar uneori, nici toți banii acumulați nu te mai pot ajuta. Pentru a nu admite acest lucru, este necesară o autodisciplină și programe speciale care îi ajută pe businessmeni să rămână în formă pe parcursul acestei curse către succes și realizări.

 

Doinița SÂRBU

 

 

În mediul de afaceri, stresul poate avea efecte semnificative atât asupra indivizilor, cât și a organizațiilor în ansamblu. Lumea afacerilor abundă de provocări și presiuni constante, iar stresul poate proveni din diverse surse, cum ar fi: competiția intensă, termene limită, răspunderea pentru decizii importante, schimbările constante, volumul mare de muncă, presiunea financiară.

 

Într-un final, stresul are un impact semnificativ asupra organismului uman, afectând deopotrivă sănătatea fizică, mentală şi cea emoţională. El conduce la dezechilibre de minerale, cum ar fi zincul şi complexul de vitamine B, unde nivelul ridicat de cortizol poate contribui la scăderea imunității, probleme cardiace, digestie alimentară deficitară, depresie, anxietate şi chiar tulburări psihosomatice.

 

Din fericire, acțiunile de bază pentru gestionarea stresului sunt simple și pot fi efectuate cu ușurință. Sunt la îndemâna tuturor practicarea regulată a exerciţiilor fizice, meditaţia, tehnicile de respiraţie profundă, journaling-ul (terapia prin scris) şi adoptarea unui stil de viaţă sănătos în general. Totodată, identificarea surselor de stres şi dezvoltarea abilităţilor de rezolvare a problemelor poate ajuta la reducerea impactului negativ asupra sănătăţii.

 

Reacția creierului la amenințări

 

Eugen Țurcanu, psiholog în cadrul Centrului Medical American (AMC), ne vorbește despre cum stresul poate afecta sănătatea generală a unei persoane în mediul de afaceri, menționând că ,,Creierul reprezintă o reacție adaptivă a organismului la ceea ce percepe ca amenințări. Așa cum mediul de afaceri vine cu provocări multiple, acestea suscită mult resursele persoanelor antrenate în domeniu, fapt care poate conduce la menținerea și cronicizarea distresului emoțional”.

Aceasta se poate răsfrânge asupra sănătății sub formă de suferințe de diferit gen, tulburări sau boli, afectând puternic starea de funcționalitate a persoanei la muncă, în familie, în interacțiunile sociale, nemaivorbind de sănătate, iar acestea se pot transpune în stări de anxietate, stări de panică, tulburări de somn, nivel scăzut de energie, stări depresive, strategii de autoreglare emoțională necorespunzătoare (fumat excesiv, consum de alcool, etc.). Deseori se ajunge la niveluri ridicate de frustrare și mecanisme defensive de autoapărare (agresivitate în exprimare și interacțiuni sociale, critică și/sau autocritică excesivă, tendințe perfecționiste etc.).

Specialistul spune că unele persoane sunt mai susceptibile la dezvoltarea stresului. ,,Atunci când vorbim despre susceptibilitatea la stres, ne referim la capacitatea de reziliență a persoanei în raport cu anumiți factori de risc din mediul de muncă sau cel social. În context, vulnerabilitățile personale ale fiecărui individ joacă un rol important în reacția la stres. Predispozițiile personale precum gândirea rigidă, inflexibilă, supraestimarea așteptărilor,  viziunile pesimiste, tendințele perfecționiste, reacția acută la eșec, autocritica excesivă, strategiile ineficiente de autoreglare emoțională, toleranța scăzută la frustrare, toate acestea fac persoanele mai susceptibile de a reacționa cu un distres emoțional mai puternic în situații complicate, decât persoanele mai echilibrate din această perspectivă”, punctează medicul.

 

La rândul său, psihologul Tatiana Țurcan, de la același AMC, amintește efectele stresului asupra performanței și productivității. Potrivit ei, statisticile relevă că cca 60% din numărul accidentelor de muncă au la bază stresul.

,,Stresul este un fenomen psihosocial complex, având în centru o persoană care se simte copleșită de diverse sarcini sau situații, pe care le consideră greu de realizat într-o perioadă limitată de timp, iar aceasta aduce cu sine o activare emoțională intensă. În astfel de cazuri, neurobiologia creierului joacă un rol important, dat fiind că inhibă cortexul prefrontal și funcțiile cognitive, lăsând activ creierul emoțional. Prin urmare, angajatul va face cu greu față sarcinilor de muncă, va întâmpina dificultăți în menținerea unui ritm de muncă satisfăcător, ceea ce va avea repercusiuni directe atât asupra performanței și productivității personale, cât și a organizației în general, producând efecte nedorite, cum ar fi: depresia, burnoutul, absenteismul profesional, erori sau accidente de muncă”, menționează Tatiana Țurcan.

Cum poate un angajator să creeze un mediu de lucru mai puțin stresant pentru angajați

 

Psihologul vine cu unele recomandări în acest sens. ,,Un mediu de lucru sigur și preventiv în ce privește stresul profesional poate fi asigurat printr-o  atenție sporită față de confortul persoanei la locul de muncă. El se manifestă în realizarea sarcinilor de muncă, în cadrul interacțiunilor cu colegii sau clienții. Acest lucru presupune crearea unei ambianțe prietenoase comunicării deschise a dificultăților cu care se ciocnesc angajații”, povestește specialista.

Atitudinea de acceptare se poate manifesta printr-o serie de acțiuni concrete menite să creeze un mediu sanogen, precum:

  • stabilirea priorităților și sarcinilor clare;
  • planificarea pauzelor în timpul lucrului, care să fie respectate și chiar încurajate;
  • organizarea trainingurilor orientate spre formarea deprinderilor de gestionare a timpului și sarcinilor.

 

Legătura dintre stres și sindromul burnout

 

Potrivit medicului, stresul și burnoutul au o legătură directă, așa cum unul reiese din celălalt. Mediul de afaceri reprezintă un sol fertil pentru instalarea stresului cronic. Prezența factorilor de stres cu o intensitate medie, dar constantă, activează și mențin active mecanismele biochimice și fiziologice ale organismului, conducând la epuizare emoțională, fizică și mintală, ceea ce, fără o autoreglare corespunzătoare, degenerează  în sindromul burnout (stare de epuizare, atât fizică, cât și psihică, care apare în special la persoanele a căror profesii implică o responsabilitate deosebită și interacțiuni frecvente cu oamenii). 

„Instalarea unui nivel de stres poate fi observată, în fază inițială, prin schimbări emoționale și comportamentale ale persoanei, raportate la o sarcină sau la un proiect de muncă. Aceasta este faza sensibilă în care intervenția ar putea fi de ajutor pentru a preveni arderea profesională. Burnoutul vine cu o serie de simptome destul de accentuate, având consecințe importante asupra motivației și interesului angajatului, reflectându-se în suferință emoțională, fizică și mintală, sentimente de neputință, lipsă de speranță și resentimente în raport cu sine”, explică specialista.

 

Tehnici de gestionare a stresului

 

La rândul său, psihologul Mohammadifard Gholamali care, la fel, activează în calitate de psiholog la Centrul Medical American, vine cu câteva tehnici de gestionare a stresului pentru cei care lucrează în medii de afaceri solicitante:

  • exercițiile de respirație profundă și relaxare (putem obține prin diferite exerciții de yoga și meditație);
  • tehnica planificării sarcinilor – o planificare corectă a sarcinilor la locul de muncă, cu un program realist conform unui calendar de sarcini și realizări, pot diminua riscul de constrângere și va contribui la diminuarea stresului;
  • tehnica de mișcare în care trebuie de făcut exerciții fizice cel puțin 45 de minute pe zi;
  • tehnica de regularitate a pauzei – se recomandă ca la fiecare 90 de minute să facem cel puțin 7 minute de pauză;
  • tehnica de unica-sarcină – ne oferă posibilitatea să nu ne concentrăm pe mai multe sarcini (multitasking);
  • tehnica de limitare a stimulentelor stresului – diferite stimulente cu cofeină și dulciuri, energizante trebuie limitate;
  • tehnica de susținere – menținerea relațiilor emoționale cu cei apropiați și apelarea unui specialist în domeniul psihologiei, la necesitate.

 

,,Diferite tehnici precum meditația, respirația sau exercițiile fizice pot contribui la ameliorarea stărilor de stres și refacerea organismului. De exemplu, prin meditație, vom putea concentra capacitatea de gândire asupra lucrurilor importante și reducerea gândurilor stresante. De asemenea, ea ne ajută la reducerea anxietății, dezvoltarea capacității de concentrare și managementul reacțiilor la stres”, menționează specialistul.

Totodată, psihologul afirmă că tehnica de respirație profundă contribuie la oxigenarea adecvată a corpului, reducerea tensiunii acumulate în corp, îmbunătățește percepția mintală și readucerea corpului într-un timp scurt la nivelul de relaxare”.

Sunt foarte importante și exercițiile fizice. ,,În primul rând, activitățile fizice vor contribui la eliberarea endorfinelor, în al doilea rând, ele contribuie la reducerea tensiunilor musculare și la îmbunătățirea somnului care, în final, este extrem de important la crearea unei stări fără stres”, susține psihologul.

 

Pe de altă parte, medicul atenționează că stresul cronic și intens din mediul de afaceri poate crește riscul de dezvoltare a tulburărilor mentale mai grave, cum ar fi anxietatea, depresia sau alte tulburări. Aceste riscuri pot fi gestionate și prevenite prin abordări atât la nivel individual, cât și la nivel organizațional. Mohammadifard Gholamali a enumerat pentru cititorii noștri următoarele tehnici, care pot fi aplicate atât personal, cât și la nivel de companie:

  • Acordăm atenție necesităților primare – alimentație, necesități fiziologice, somn, nevoile psiho-emoțional-fiziologice.
  • Recunoaștem anumite semnale ce ne dau de știre că suntem aproape de situații stresante. Trebuie să învățăm semnalele timpurii de anxietate, depresie sau alte tulburări vizitând un psiholog experimentat.
  • Nu evităm să apelăm la un ajutor în stare de stres.

 

La nivel de organizație, se poate recurge la următoarele acțiuni:

  • Compania trebuie să promoveze cultura sănătății mentale prin organizarea diferitelor workshopuri, seminare sau ședințe individuale de către specialiști în domeniul psihologiei.
  • Promovarea culturii sănătății între relația de muncă și viața personală prin: organizarea workshopurilor și seminarelor de către specialiști pe tematici privind gestionarea limitelor între timpul de lucru și cel personal.
  • Seminare și workshopuri pentru top manageri cu tematica de recunoaștere a stresului și situații stresante în rândul angajaților.

 

Până la urmă, pentru a gestiona stresul în mediul de afaceri, este importantă promovarea unei culturi organizaționale, care susține sănătatea mentală a angajaților. Este vorba de astfel de măsuri precum oferirea de programe de asistență pentru angajați, promovarea comunicării deschise, stabilirea așteptărilor realiste și promovarea unui echilibru sănătos între viața profesională și cea personală. Urmarea acestor sfaturi pot ajuta la reducerea impactului negativ al stresului în mediul de afaceri.

Нашли ошибку в тексте? Выделите ее и нажмите CTRL+ENTER

Ați găsit o eroare în text?
Spuneți-ne!

Raportați o eroare

ВАМ ТАКЖЕ МОЖЕТ ПОНРАВИТЬСЯ

Lasa un comentariu

Adresa dvs. de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate (*).

1 zile 8 ore

204

Publicitate în BC