BC: Doamnă Doina Nistor, ați condus proiecte care au schimbat fundamental ecosistemul de inovație al Moldovei. Ce decizie strategică v-a definit cel mai mult stilul de leadership?
Doina Nistor: Să nu aleg între sectorul public și cel privat, între instituție și oameni, între viziune și execuție, ci să le construiesc simultan. Când am condus Proiectul Tehnologiile Viitorului, am ales un model de multi-parteneriat: USAID, Suedia, UK, Guvern, universități, industria privată – toți la aceeași masă. Niciun actor nu poate crea singur schimbare sistemică. Decizia strategică a fost să construiesc arhitectura colaborării înainte să construiesc proiectele. Nortek în nordul Moldovei, Artcor pentru domeniile creative, Mediacor pentru industria media, Agrotek Arena pentru agricultură digitalizată – toate sunt rezultatele acestei filozofii: schimbarea durabilă se construiește în parteneriat, nu prin mandate unilaterale.
BC: După încheierea mandatului în Guvern, cum vă reconfigurați rolul și ce tip de impact puteți genera acum, din afara funcției publice?
Doina Nistor: Funcția îți dă autoritate formală. Experiența îți dă ceva mai prețios: credibilitate și libertatea de a gândi pe termen lung. Din afara funcției publice, pot face lucruri pe care un ministru nu le poate face: pot conecta ecosisteme diferite fără agenda politică și pot lucra la modelele de mâine fără presiunea rezultatelor de azi.
În mandatul încheiat, am construit infrastructuri și mecanisme care vor funcționa indiferent de cine ocupă fotoliul ministerial – Legea Freelancerilor care formalizează economia digitală pentru 400 mii de oameni, Fondul de Fonduri care pune pentru prima dată capitalul de risc pe harta Moldovei, Bridge Export care susține companiile exportatoare, AI Factory Antena, primul centru dedicat inteligenței artificiale, și Moldova HiTech Park – 50 de hectare de infrastructură pentru cercetare și tehnologie în Stăuceni.
Dar tranziția Moldovei spre o economie bazată pe productivitate și inovație este un proiect de deceniu, nici măcar de un mandat. Acum, contribui la el cu instrumentul cel mai eficient pe care îl am: rețeaua de încredere construită în 20 de ani, pe trei continente.
BC: Ați lucrat ani la rând cu parteneri internaționali, investitori și instituții globale. Ce ați învățat despre cum se construiește credibilitatea unei țări în ochii lumii?
Doina Nistor: Credibilitatea unei țări nu se construiește prin prezentări frumoase la conferințe, ci prin consecvență între ce spui și ce faci, an după an. Partenerii internaționali (USAID, Estonia prin EST DEV, Suedia, UK) au ales Moldova, pentru că eram pre dictibili, deschiși și capabili să absorbim și să multi plicăm investiția lor. Am semnat un acord cu Estonia pentru digitalizare și startup-uri și l-am implementat. Asta fundamentează credibilitatea.
Iar încrederea se măsoară concret. Când USAID mi-a încredințat conducerea Proiectului Tehnologiile Viitorului cu un buget de 62 de milioane de dolari, a fost un vot de încredere bazat pe un track record demonstrat.
Cel mai important lucru pe care l-am învățat: investitorii și partenerii internaționali nu caută țări perfecte. Caută oameni și instituții în care pot avea încredere că vor duce lucrurile la capăt. Dacă Republica Moldova vrea să devină un partener de referință în regiune, trebuie să cultive această continuitate instituțională – dincolo de cicluri electorale.
Credibilitatea unei țări nu se construiește prin prezentări frumoase la conferințe, ci prin consecvență între ce spui și ce faci, an după an.
BC: Centrele de inovație la care ați contribuit să le creați au schimbat mentalități. Care este următorul pas pentru ca Moldova să devină un hub regional, nu doar un laborator de idei?
Doina Nistor: Laboratorul de idei a fost etapa necesară. Acum, avem nevoie de trei tranziții simultane.
Prima: de la proiecte pilot la politici publice sistemice. Agrotek Arena, Mediacor, acceleratoarele pentru femei antreprenoare trebuie să treacă din faza finanțată de donatori internaționali în modele sustenabile comercial. Moldova Innovation Technology Park cu taxa de 7% trebuie extins și rafinat.
A doua tranziție: de la talente formate în Moldova la talente care rămân în Moldova. Nu poți fi hub regional dacă exporți capital uman. Trebuie să creăm condițiile în care un inginer format la UTM să aleagă să-și construiască o companie la Chișinău.
A treia: de la 67% exporturi europene la integrare în lanțuri valorice europene. Nu vrem să vindem materie primă ori servicii ieftine. Vrem să fim parteneri tehnologici. Asta necesită investiții în R&D, în proprietate intelectuală, în valoare adăugată.
BC: Într-un domeniu dominat adesea de voci masculine, cum vă mențineți forța decizională fără a vă compromite stilul de leadership?
Doina Nistor: Nu am pornit niciodată cu întrebarea: cum să mă adaptez la un mediu masculin? Am pornit cu întrebarea: ce soluție este corectă pentru această problemă?
Am întâlnit rezistență, da. Momente în care o idee bună era privită cu scepticism. Însă viziunea și competența sunt cele mai dezarmante instrumente.
Iar pe cei care au ales colaborarea în locul competiției, bărbați și femei deopotrivă, i-am transformat în aliați. Leadershipul autentic construiește coaliții, nu teritorii.
BC: Dacă ar fi să transmiteți un singur mesaj femeilor care aspiră la roluri de influență în economie, tehnologie sau politică, care ar fi principiul ce v-a ghidat în momentele critice?
Doina Nistor: Construiește cu viziune și curaj.
Nu am cerut niciodată un loc la masă. L-am creat prin competență, parteneriate, viziune, rezultate. Când am propus primul accelerator dedicat femei lor antreprenoare din Moldova – GLIA, n-am vorbit despre echitate de gen. Am vorbit despre randamentul economic al unui segment subutilizat al forței de muncă. Economia are nevoie de „a doua jumătate”.
În momentele de îndoială, m-am întors la o singură întrebare: Dacă nu eu, cine? Dacă nu acum, când? Femeile cu acces la resurse, expertiză și rețele au datoria să construiască infrastructura pentru cele care vin după ele.
