Poate aeroportul Chișinău să fie un hub regional?

Autoritățle explică creșterea constantă a numărului de pasageri care aleg să călătorească din și spre Chișinău prin investițiile realizate, în ultimii ani, în modernizarea infrastructurii aeroportuare, al extinderii rețelei de destinații și consolidării colaborării cu operatorii aerieni.

„Aeroportul Internațional „Eugen Doga” din Chișinău își consolidează astfel rolul de principal nod aerian al țării, contribuind la mobilitatea cetățenilor, la dezvoltarea economică și la integrarea țării noastre în rețelele regionale și europene de transport”, a menționat cu acest prilej ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Vladimir Bolea.

Factorii care au determinat creșterea

Expertul economic Stanislav Ghilețchi a explicat, la postul public de radio, această evoluție prin mai mulți factori, inclusiv fluxul mare de pasageri ucraineni.

„Evident, creșterea numărului de pasageri din Ucraina, determinată de situația de război, a influențat direct evoluția traficului. Când aeroporturile de acolo nu mai funcționează, e firesc ca o parte din flux să se mute către Republica Moldova. Totuși, moldovenii rămân pe primul loc”, a spus el.

La rândul său, administratorul AIC Sergiu Spoială spune că, deși pasagerii din Ucraina reprezintă sub 30% din totalul traficului, dinamica aeroportului se datorează preponderent creșterii cererii de pe alte piețe.

În ultimul an, AIC a înregistrat o creștere a traficului de aproape 50%, ritm care depășește semnificativ media regională, iar această evoluție confirmă faptul că dezvoltarea aeroportului nu depinde de un singur segment de pasageri, ci se bazează pe diversificarea fluxurilor, extinderea rețelei de destinații și pe atragerea de noi operatori aerieni. Consolidăm activ conectivitatea cu piețele din Uniunea Europeană, Orientul Mijlociu și alte regiuni, astfel încât creșterea să rămână sustenabilă pe termen mediu și lung, inclusiv în contextul unei eventuale redeschideri a spațiului aerian din Ucraina.

Cererea ridicată, diversificarea rutelor și scăderea prețurilor
Creșterea traficului se explică și prin sporirea competiției între companiile avia, care a atras după sine ieftinirea călătoriilor. Stanislav Ghilețchi amintește principiul economiei, potrivit căruia cu cât competiția e mai mare, cu atât scad prețurile. Și această scădere a prețurilor a permis mai multor moldoveni să călătorească în Europa pentru trei-patru zile, la costuri accesibile. „Astăzi, avem prețuri competitive chiar și în comparație cu Iașiul, pe cursele preferate de moldoveni. Milionul acesta adițional de pasageri a dus la o diversificare mult mai mare a rutelor atât ca frecvență, cât și ca număr de destinații”, a subliniat expertul.

Creșterea rapidă a scos la iveală limitele actuale ale terminalului. „Aeroportul nu face față cererii. Oficial, putem procesa până la 750 de pasageri pe oră, dar vara, am ajuns la 1000”, a mai spus Stanislav Ghilețchi.

„O perioadă, aeroportul din Iași a fost foarte atractiv pentru cetățenii din Republica Moldova, chiar dacă trebuia să treci vama și infrastructura lor nu era cea mai bună până la deschiderea noului terminal. Aveau curse și prețuri foarte bune, iar prețul rămâne elementul-cheie în alegerea aeroportului”, a adăugat Ghilețchi. Acum, Chișinăul a ajuns competitiv cu Iașiul. „Pe cursele low cost, avem prețuri relativ foarte bune, chiar în comparație cu Iași. Acum cinci ani, diferența între oferta Chișinăului și cea a Iașiului era mare, în defavoarea noastră. Astăzi, pe rutele cele mai populare, am ajuns la un nivel competitiv”, a explicat Stanislav Ghilețchi.

Nivelul de profit – sustenabil pe termen lung
Datele financiare arată la fel de spectaculos ca și numărul pasagerilor. Potrivit Agenției Proprietății Publice, în 2022, AIC raporta o cifră de afaceri de doar 380,91 de mii de lei, lucru explicabil prin faptul că se afla încă în concesiune, iar operațiunile erau derulate de compania concesionară Avia-Invest. După ce contractul de concesiune cu aceasta a fost reziliat, iar aeroportul a revenit, în martie 2023, în administrarea statului, lucrurile au început să se miște mult mai dinamic. În 2023, cifra de afaceri a depășit 674 de milioane de lei, iar profitul – 211 milioane de lei. În 2024, cifra de afaceri a urcat la 941,6 de milioane de lei, iar profitul net – la peste 337 de milioane de lei. Ținând cont de creșterea cu peste un milion a numărului de pasageri în 2025, este de așteptat continuarea dinamicii din ultimii doi ani.

Potrivit lui Sergiu Spoială, creșterea veniturilor Aeroportului Internațional Chișinău se datorează atât eficienței operaționale, cât și schimbărilor contabile și gestionării spațiilor comerciale.

Pe partea contabilă, diferențierea tarifelor și ajustarea politicilor comerciale a generat aproximativ 6% din creșterea veniturilor aeroportuare, iar pe partea operațională, creșterea traficului de pasageri a avut un impact major, generând aproape 35% din totalul creșterii veniturilor.

Administratorul AIC consideră că nivelul actual de profit este sustenabil pe termen lung, datorită strategiei financiare și operaționale solide. „Tarifele aeroportuare sunt revizuite anual, ceea ce ne permite să asigurăm recuperarea investițiilor pentru perioadele curente și viitoare, inclusiv pentru proiectele de modernizare și extindere a terminalelor”, spune el.

Totodată, potrivit lui Spoială, evoluția pozitivă a traficului de pasageri, combinată cu eficiența operațională și diversificarea veniturilor non-aeriene, creează o bază stabilă pentru menținerea profitabilității pe termen mediu și lung. Astfel, AIC poate continua să investească în infrastructură, să atragă noi rute și operatori și să ofere pasagerilor servicii de calitate, menținând un echilibru între profitabilitate și dezvoltare sustenabilă.

Investiție de 800 de milioane în modernizare
Profitul obținut de AIC în ultimii ani îi permite să investească în lucrări importante de extindere a capacităților aeroportuare, în special a terminalului de pasageri, despre necesitatea cărora se vorbește de ceva timp.

„Creșterea accelerată a traficului de pasageri – cu peste 45% anual – a impus decizii rapide și clare. În acest context, a fost demarat un plan susținut de extindere a terminalului, care va permite creșterea capacității operaționale, fluidizarea circulației pasagerilor, îmbunătățirea semnificativă a confortului și a calității serviciilor. Pe scurt: mai mult spațiu, mai puțină aglomerație și o experiență mai bună pentru pasageri”, a menționat pentru BusinessClass ministrul Vladimir Bolea.

În luna noiembrie 2025, administrația aeroportului a anunțat lansarea licitației publice pentru reconstrucția și extinderea clădirii terminalului de pasageri, valoarea proiectului fiind estimată la 166,83 de milioane de lei.

Proiectul prevede replanificarea parțială a încăperilor și extinderea acestora, urmând să fie realizat etapizat, astfel încât activitatea operațională a aeroportului să nu fie afectată.

Peste o lună, administratorul AIC Sergiu Spoială a anunțat că au fost depuse patru oferte comerciale privind efectuarea lucrărilor de extindere. „Fiecare va fi examinată și, în cazul în care una din ele va corespunde criteriilor înaintate de noi, va fi desemnată câștigătoare. Semnarea contractului cu agentul care a propus cea mai bună ofertă va însemna lansarea lucrărilor”, a menționat el în cadrul unei emisiuni la postul public de televiziune.

Șeful AIC a precizat că prima etapă a lucrărilor prevede extinderea cu 5000 de metri pătrați a terminalului. După executarea proiectului, aeroportul ar urma să poată deservi 7,5 milioane de pasageri anual. Ulterior, urmează a fi modernizate toate echipamentele aeroportuare, suma totală a modernizării ridicându-se la 800 de milioane de lei.

Prima etapă, cea de extindere a terminalului de pasageri, este planificată pentru anul 2026, iar administratorul aeroportului este optimist în acest sens.

„Atât experiența echipei, cât și cadrul de planificare și control al investiției constituie premise solide pentru realizarea cu succes a proiectului de modernizare, în beneficiul pasagerilor și al dezvoltării durabile a Aeroportului Internațional Chișinău”, spune Sergiu Spoială.

Principalul nod regional
Potrivit lui Sergiu Spoială, AIC se poziționează azi ca principalul nod regional, cu cea mai rapidă creștere din zonă – 47% anual, și o rețea de 62 de destinații operate de mai mult de 30 de companii aeriene. Dinamica aceasta confirmă atractivitatea aeroportului pentru operatori și pasageri și îi oferă un avantaj competitiv clar față de aeroporturile vecine.

Pe termen mediu și lung, el își propune să consolideze această poziție prin diversificarea piețelor, modernizarea infrastructurii și creșterea calității serviciilor pentru pasageri. „Strategia noastră este de a combina conectivitatea extinsă cu eficiența operațională și standardele înalte de servicii, ceea ce ne va permite să menținem un avantaj competitiv clar în raport cu aeroporturile vecine”, menționează administratorul AIC.

Și ministrul Bolea este optimist. „În ceea ce privește contextul regional, inclusiv impactul potențialei încheieri a războiului din Ucraina, Aeroportul Internațional Chișinău rămâne bine poziționat. Deși pasagerii din Ucraina reprezintă aproximativ 30% din trafic, ritmul actual de creștere oferă premise solide pentru o evoluție sustenabilă”, menționează el. Potrivit lui, revenirea și extinderea operațiunilor mai multor companii aeriene la Chișinău, inclusiv prin deschiderea de baze operaționale, creează premisele ca, odată cu redeschiderea spațiului aerian al Ucrainei, aceste fluxuri să fie preluate și gestionate eficient prin Chișinău. Acest lucru confirmă necesitatea extinderii aeroportului și consolidarea statutului său de hub regional.

Concurența cu aeroporturile din regiune – Iași, Bacău și Suceava – este abordată activ, prin dezvoltarea constantă a rețelei de zboruri. „Pentru pasageri, asta înseamnă mai multe opțiuni, conexiuni mai bune și tarife competitive. Pentru business, înseamnă un nod de conectivitate tot mai solid, cu impact direct asupra mobilității, investițiilor și dezvoltării economice regionale”, menționează ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

O abordare critică a evoluției aeroportului
Expertul în transporturi și infrastructură Oleg Tofilat are o abordare puțin mai critică a evoluției AIC. În opinia lui, factorii reali care explică creșterea spectaculoasă a veniturilor și profitului aeroportului sunt agresiunea Federației Ruse în Ucraina, sfârșitul epidemiei COVID și cererea acumulată de călătorie, dar și reducerea taxelor aeroportuare, inclusiv a taxei de modernizare.

El nu consideră nivelul actual de profit drept sustenabil pe termen lung, având în vedere investițiile necesare. „Cadrul normativ național și european prevede tarife aeroportuare care reflectă costurile operaționale, iar odată cu încetarea agresiunii, cererea din Ucraina se va reduce și veniturile operaționale vor scădea”, afirmă expertul.

Potrivit lui Tofilat, principalele riscuri operaționale ale creșterii accelerate a traficului apar pe tot lanțul operațional: capacitatea pistei și a peronului, capacitatea de transfer a pasagerilor și bagajelor din aeronavă în terminal, controlul vamal și de frontieră, securitatea aeronautică, capacitatea de procesare a pasagerilor și bagajelor la plecare, capacitatea terminalului de a acomoda pasagerii în așteptare, capacitatea terminalului de a deservi transportul de conexiune aeroport-oraș, capacitatea transportului terestru oraș-aeroport.

Expertul consideră că experiența negativă a concesiunii AIC către Avia-Invest nu înseamnă că administrarea publică a aeroportului e mai eficientă.

„O concesiune bine structurată este de departe modelul cel mai potrivit în Europa. Altă discuție este capacitatea autorităților naționale de a formula concesiuni bine structurate”, menționează el. În opinia lui, gestiunea de către stat este recomandabilă acolo unde cifrele de afaceri sunt mici și nu este suficientă atractivitate pentru antreprenori.

Potrivit lui Tofilat, profitul net nici pe departe nu este indicatorul esențial pentru un aeroport, deoarece, la nivel de legislație națională și europeană, aeroporturile nici nu pot avea profit – ele trebuie să-și acopere costurile.

Cum trebuie să urmărim „sănătatea reală” a unui aeroport din punct de vedere operațional, comercial sau de marketing?. La operațional, ținem cont de numărul de pasageri, tonajul de bagaje, mărfuri și poștă, capacitatea de deservire (pasageri/oră), timpul de trecere de la intrare la gate, numărul de aeronave deservite, punctualitatea zborurilor, numărul de operatori de handling, conexiunea cu urbea, capacitatea de deservire.

La comercial, este importantă cifra de afaceri totală, raportul dintre venituri aeronautice și ne-aeronautice, cifra de afaceri din activități non-aeronautice, venitul raportat la pasageri-aeronautic și non-aeronautic, costuri aeronautice pe mișcare de aeronavă și pe pasager.

La marketing, este important numărul de fotolii oferite săptămânal, numărul de conexiuni aeriene, numărul de operatori aerieni, capacitatea de acoperire (catchment area), rata pasagerilor de tranzit.

Administratorul exclude derapaje de genul celor din perioada concesionării
Referindu-se la experiența anterioară, din perioada Avia-Invest, atunci când a fost instalat, practic, un monopol la aeroport, ceea ce nu permitea o dezvoltare dinamică a serviciilor aeroportuare, Sergiu Spoială spune că acest lucru este exclus acum. „Aeroportul Internațional Chișinău aplică o transparență totală și reguli stricte de guvernanță corporativă în administrarea spațiilor comerciale, travel retail și a alimentării cu combustibil. Toate contractele și concesiunile sunt încheiate prin proceduri competitive și publice, în conformitate cu legislația națională și standardele internaționale”, menționează el.

Un alt element esențial este separarea clară a rolurilor: aeroportul acționează ca administrator al infrastructurii, iar accesul operatorilor economici la servicii se face pe baze concurențiale, nediscriminatorii și transparente. „Scopul nostru constă în crearea unui mediu corect și deschis, care să aducă beneficii pasagerilor și industriei aviatice în ansamblu”, concluzionează administratorul AIC.