BC: Dnă Olesea Pșenițchi, cum a evoluat, în ultimii trei ani, structura veniturilor și a cheltuielilor bugetului municipiului Chișinău și ce tendințe se observă în modul de distribuire și prioritizare a resurselor financiare?
Olesea Pșenițchi: În ultimii ani, Chișinăul a reușit să își dubleze veniturile prin transparentizarea proceselor și oferirea unor proceduri clare și transparente pentru mediul de afaceri, ceea ce a determinat creșterea bugetelor anuale.
Acest fapt a permis inițierea mai multor proiecte in vestiționale în toate domeniile prioritare – educațional, social și medical, dar și implementarea unor proiecte importante de infrastructură. Un accent important a fost pus pe proiecte mari de infrastructură rutieră, eficiență energetică, management integrat al deșeurilor și proiecte de mediu.
BC: În ce măsură bugetul municipal depinde de transferurile cu destinație specială de la bugetul de stat și cât de sustenabilă este structura actuală a veniturilor proprii ale municipiului?
Olesea Pșenițchi: Municipiul Chișinău reprezintă principalul pol economic al Republicii Moldova, concentrând aproximativ 60% din totalul între prinderilor active și din numărul mediu de salariați la nivel național. Este important să menționez că circa 70% din veniturile bugetului public național sunt generate de activitățile economice desfășurate pe teritoriul Chișinăului.
Cu toate acestea, inechitatea față de Chișinău în repartizarea acestor venituri este foarte mare. Doar aproximativ 12% din veniturile colectate pe teritoriul municipiului Chișinău revin bugetului municipal. Veniturile colectate din impozite și taxe locale reprezintă 13% din totalul veniturilor, iar cotele defalcate din impozitul pe venit al persoanelor fizice constituie 30-33% din veniturile bugetului municipal.
În prezent, municipiului îi revine doar jumătate din impozitul pe venitul persoanelor fizice colectat pe teritoriul său și zero din impozitul pe venitul persoanelor juridice, comparativ cu situația din 2015. În contextul creșterii inflației din ultimii ani și al majorării costurilor de întreținere a infrastructurii, actuala structură a veniturilor limitează necesarul de investiții. Totodată, modificările legislative din 2019 au majorat cotele defalcărilor pentru alte autorități publice locale, cu excepția municipiului Chișinău, fapt ce accentuează dezechilibrul dintre contribuția capitalei la formarea veniturilor publice și resursele financiare care îi revin.
În ultimii ani, Chișinăul a reușit să își dubleze veniturile prin transparentizarea proceselor și oferirea unor proceduri clare și transparente pentru mediul de afaceri, ceea ce a determinat creșterea bugetelor anuale.
BC: Care este contribuția întreprinderilor municipale la formarea veniturilor bugetului municipiului Chișinău și în ce măsură performanța financiară a acestora influențează echilibrul și sustenabilitatea bugetară a orașului?
Olesea Pșenițchi: Întreprinderile municipale reprezintă o sursă complementară de venit prin distribuirea unei părți din profitul net către fondator. Aceste transferuri contribuie la consolidarea bazei de venituri proprii ale administrației publice locale.
Performanța financiară a întreprinderilor municipale influențează direct echilibrul bugetar. Întreprinderile rentabile pot genera venituri suplimentare și pot reduce presiunea asupra bugetului local, sporind autonomia financiară și predictibilitatea planificării bugetare. În schimb, rezultatele financiare negative pot diminua aportul acestora la venituri și pot necesita intervenții financiare din partea autorității locale.
12-13% reprezintă veniturile proprii ale municipiului din impozite și taxe locale
BC: Deși Legea privind finanțele publice locale prevede aprobarea bugetului pentru anul următor până la 10 decembrie, în municipiul Chișinău, adoptarea acestuia are loc frecvent cu întârziere. În 2024, bugetul a fost aprobat abia la sfârșitul lunii iulie. Ce măsuri administrative sau procedurale ar putea preveni blocajele politice și accelera procesul de aprobare?
Olesea Pșenițchi: Chișinăul este, cred, unica autoritate publică locală din Republica Moldova care elaborează și consultă proiectul de buget anual cu toate părțile interesate, conform legislației. În pofida măsurilor administrative și procedurale întreprinse de executiv, inclusiv organizarea consultărilor publice cu societatea civilă și consilierii municipali, precum și prezentarea transparentă a structurii bugetului, procesul de aprobare a bugetului municipal continuă să fie blocat din cauza neparticipării consilierilor municipali din fracțiunile PAS și PSRM la ședințele Consiliului Municipal.
Această conduită contravine obligațiilor legale, care consacră competența și responsabilitatea autorității deliberative de a adopta decizia bugetară anuală. Absența deliberată de la ședințe împiedică asigurarea cvorumului necesar și, implicit, adoptarea bugetului în termenele stabilite de lege. În acest context, se impune examinarea oportunității modificării cadrului legal în domeniul administrației publice locale și al statutului aleșilor locali, prin instituirea unor mecanisme clare de răspundere juridică pentru neexecutarea obligațiilor legale.
BC: În prezent, municipiul Chișinău funcționează în baza unui buget provizoriu. Există limitări practice generate de acest regim în ceea ce privește implementarea proiectelor, derularea achizițiilor publice și realizarea investițiilor capitale și în ce măsură influențează acesta dezvoltarea orașului?
Olesea Pșenițchi: Aplicarea unui buget provizoriu nu împiedică Chișinăul să se dezvolte și să-și exercite toate atribuțiile asumate și planificate. Bugetul provizoriu este o măsură legală prevăzută de legislația financiară, inclusiv în situația refuzului aleșilor locali de a vota bugetul anual. În plan practic, toate cheltuielile curente ce țin de alocații salariale, între ținere, plăți sociale și proiecte de investiții multianuale sunt executate corespunzător.
Principalele limitări vizează lansarea proiectelor noi. Autoritatea publică locală poate continua proiectele deja aprobate și incluse în bugetul anterior sau în deciziile adoptate pe parcursul anului. Regimul bugetului provizoriu nu blochează activitatea municipiului și nu paralizează funcționarea administrației publice locale. Acesta reprezintă, în esență, continuarea bugetului anului precedent, ajustat conform prevederilor legale, ceea ce permite asigurarea stabilității financiare și a continuității serviciilor publice.
BC: Cum influențează întârzierile în aprobarea bugetului procesul de planificare a investițiilor capitale și implementarea proiectelor multianuale, inclusiv a celor finanțate din surse externe?
Olesea Pșenițchi: Un buget bine planificat asigură continuitatea proiectelor inițiate în anii precedenți, iar Chișinăul a demonstrat acest lucru. Toate proiectele tranzitorii sunt în derulare, iar proiectele majore aprobate anterior pot fi inițiate în anul următor, având în vedere că dispun de acoperire financiară. Lipsa aprobării la timp a bugetului anual rămâne consecința acțiunilor politice ale consilierilor din fracțiunile PAS și PSRM.
BC: Care sunt obiectivele strategice ale politicii bugetar-fiscale a municipiului Chișinău pentru următorii ani?
Olesea Pșenițchi: Consolidarea autonomiei financiare, diversificarea surselor de venit, modernizarea infrastructurii urbane și menținerea unui echilibru între necesitatea creșterii veniturilor și protejarea mediului de afaceri rămân obiectivele strategice ale politicii bugetar-fiscale a municipiului Chișinău pentru următorii ani.
Începând cu anul 2021, municipalitatea a aplicat mecanismul de indexare a cotelor taxelor locale la rata inflației medii pe anul precedent. Aceasta reflectă un echilibru între creșterea veniturilor și menținerea competitivității economice și oferă predictibilitate pentru mediul de afaceri.
Totodată, având în vedere că rata inflației medii pe anul 2022 a constituit 28,7% și, pentru a evita o povară fiscală majoră asupra mediului de afaceri în cazul ajustării cotelor la acest indice, municipalitatea a aplicat o rată redusă de 6% pentru anul 2024. Un alt instrument utilizat este diversificarea instrumentelor de finanțare. Pentru prima dată, în anul 2022, Primăria Municipiului Chișinău a emis obligațiuni municipale în valoare de 65 de milioane de lei pentru procurarea troleibuzelor noi, în vederea dezvoltării transportului electric.
În ansamblu, politica bugetar-fiscală a municipiului are ca direcții prioritare creșterea graduală și echilibrată a veniturilor proprii, diversificarea surselor de finanțare, atragerea fondurilor externe și orientarea cheltuielilor către investiții strategice în infrastructură educațională, socială și rutieră, menținând stabilitatea fiscală și sprijinul pentru mediul economic local.
BC: Domnule Roman Vitiuc, ce instrumente utilizează Primăria municipiului Chișinău pentru a sprijini dezvoltarea mediului de afaceri la nivel local?
Roman Vitiuc: Primăria Chișinău utilizează un set diversificat de instrumente pentru a crea un climat favorabil dezvoltării antreprenoriatului în Chișinău. Printre acestea se regăsesc politicile de reglementare a comerțului local (comerț stradal, târguri tematice, piețe), facilitarea accesului la spații comerciale publice, susținerea evenimentelor economice și expoziționale, precum și proiectele de revitalizare urbană care sporesc atractivitatea zonelor comerciale.
În ultimii ani, au fost elaborate documente de politici, au fost create instituții municipale pentru a asigura sprijinul necesar întreprinderilor mici și mijlocii din Chișinău. Aici, vorbim, în primul rând, despre Programul municipal de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici și mijlocii în municipiul Chișinău pentru anii 2024-2030; Programul municipal „Start-up pentru tineri și migranți”, crearea Centrului Municipal de Dezvoltare a Antreprenoriatului și Incubatorului Municipal de Afaceri.
BC: Ce măsuri a întreprins Primăria ca să reducă birocrația și să simplifice procedurile administrative pentru întreprinderile din Chișinău?
Roman Vitiuc: Un obiectiv constant al administrației municipale este debirocratizarea relației cu mediul de afaceri, prin digitalizarea serviciilor publice, utilizarea platformelor electronice și reducerea termenelor de examinare, cu scopul reducerii costurilor administrative pentru întreprinderi. Autoritățile Chișinăului au introdus posibilitatea depunerii exclusive în regim online a notificărilor privind inițierea/modificarea/încetarea activități lor de comerț prin resursa informațională în domeniul comerțului, parte din Sistemul Informațional Automatizat pentru Gestionarea Actelor Permisive (SIA GEAP) – accesibilă la actpermisiv.gov.md.
De asemenea, pentru antreprenori, au fost dezvoltate platforme informaționale: invest.chisinau.md, comert.chisinau.md, gherete.chisinau.md și dgect.chisinau.md.
Nevoile mediului de afaceri sunt reflectate în documentele strategice de dezvoltare economică ale municipiului, inclusiv în politicile de dezvoltare urbană, mobilitate, turism și revitalizare economică.
BC: Cum asigurați dialogul constant cu antreprenorii sau asociațiile de business înaintea adoptării de către Consiliul Municipal a deciziilor ce vizează businessul?
Roman Vitiuc: Consultări publice, grupuri de l cru tematice și ședințe cu asociațiile de business și Camera de Comerț și Industrie. Un exemplu recent îl reprezintă Masa rotundă „Dezvoltarea comerțului interior al municipiului Chișinău", organizată în cadrul expoziției „Fabricat în Moldova", unde circa 50 de participanți au discutat despre modernizarea piețelor, promovarea produselor autohtone și combaterea practicilor comerciale neloiale.
Cât privește transparența decizională, proiectele de decizii ale Consiliului Municipal care vizează mediul de afaceri sunt supuse consultării publice, iar propunerile antreprenorilor sunt analizate și integrate acolo unde este posibil, permițând identificarea din timp a riscurilor și adaptarea politicilor municipale la realitățile economice.
BC: Care este viziunea municipiului în domeniul parteneriatelor public-private și ce proiecte investiționale sunt pregătite pentru a atrage capital privat în dezvoltarea infrastructurii municipale?
Roman Vitiuc: Municipiul Chișinău consideră parteneriatele public-private esențiale pentru atragerea investițiilor și modernizarea infrastructurii urbane. Viziunea este de a dezvolta proiecte de tip PPP pentru parcări publice, eficiență energetică, managementul deșeurilor, reabilitarea clădirilor, a spațiilor publice și dezvoltarea infrastructurii sportive. Principala problemă în realizarea PPP-urilor în Republica Moldova o reprezintă birocrația excesivă, care reduce atractivitatea acestui instrument pentru autoritățile publice și investitorii privați. Inițierea unui proiect PPP presupune un lanț complex de etape administrative, studii de fundamentare, avizări multiple și aprobări succesive, adesea fără termene clare, ceea ce generează întârzieri semnificative și riscul abandonării proiectelor.
BC: Cum sunt integrate nevoile mediului de afaceri în obiectivele de dezvoltare economică ale municipiului?
Roman Vitiuc: Ele sunt reflectate în documentele strategice de dezvoltare economică, inclusiv în politicile de dezvoltare urbană, mobilitate, turism și revitalizare economică. Accentul se pune pe crearea infrastructurii moderne, îmbunătățirea accesibilității, dezvoltarea capitalului uman și promovarea investițiilor.
Identificăm necesitățile de dezvoltare în urma consultărilor publice, crearea grupurilor de lucru tematice, ședințelor cu asociațiile de business și reprezentanții mediului de afaceri, audiențelor periodice.
BC: În ce măsură nivelul actual al taxelor locale aplicate în municipiul Chișinău contribuie la stimularea dezvoltării antreprenoriatului la nivel municipal?
Roman Vitiuc: Primăria urmărește evitarea unei poveri fiscale excesive. Raportat la cifra de afaceri a întreprinderilor din Chișinău, ponderea taxelor locale per agent economic este semnificativ mai redusă față de alte localități din Republica Moldova, reflectând o politică fiscală orientată spre stimularea activității economice și încurajarea investițiilor. Metodologia actuală de ajustare a taxelor locale în funcție de rata inflației asigură mediului de afaceri predictibilitate și stabilitate, permite companiilor să-și planifice activitatea și costurile, contribuie la consolidarea încrederii dintre antreprenori și autoritățile municipale.
BC: Care sunt principalele dificultăți invocate de mediul de afaceri față de nivelul și structura taxelor locale și ce măsuri preconizează Primăria pentru a le soluționa?
Roman Vitiuc: Ca și în orice sistem fiscal, există agenți economici nemulțumiți de nivelul taxelor sau de modul de aplicare a acestora. Acest lucru este firesc într-o economie dinamică, unde interesele publice trebuie echilibrate cu cele ale mediului privat, așa cum remarca Benjamin Franklin, „în lume nimic nu este sigur, în afară de moarte și impozite". În acest context, obiectivul principal al Primăriei municipiului Chișinău rămâne menținerea unui cadru fiscal local echitabil, competitiv și orientat spre dezvoltare, fundamentat pe dialog, predictibilitate și corelare cu realitățile economice, astfel încât să sprijine inițiativa antreprenorială și să consolideze încrederea dintre autorități și mediul de afaceri.
