Oul discordiei: ramura avicolă solicită revizuirea cotei de 20% TVA

„Niciunde în lume nu există un TVA atât de mare ca al nostru – nici în UE, nici în Ucraina, nici în Rusia, nicăieri", se indignează Gheorghe Bîrlădean, fondator al George Standard, o companie de produse avicole, subliniind discrepanța flagrantă dintre cotele de taxă pe valoarea adăugată (TVA) din Republica Moldova și cele din țările europene. În timp ce majoritatea statelor UE mențin TVA-ul pentru produsele alimentare sub 10%, industria avicolă din Moldova se luptă cu un TVA uriaș de 20% pentru carnea de pui și ouă. Sectorul se confruntă astfel cu o povară fiscală considerabilă, iar impactul asupra producătorilor locali și a prețurilor de consum este un subiect fierbinte de dezbatere între antreprenori și autorități.

Problema centrală rezidă în sistemul fragmentat de TVA, unde cota standard de 20% se aplică produselor avicole procesate, în timp ce o cotă redusă de 8% se percepe pentru materiile prime precum cerealele. Acest sistem fragmentat a fost criticat pentru crearea unui teren de joc inegal, încurajarea economiei subterane și, în cele din urmă, împiedicarea creșterii și competitivității industriei avicole din Moldova.

Gheorghe Bîrlădean explică, cum această diferență de taxare creează un sistem inechitabil, care comprimă marjele de profit ale producătorilor. „Când cumpărăm cereale de un milion de lei, plătim 100 000 de lei în taxe. Apoi, când vindem carnea de pui, plătim TVA de 20%, ceea ce înseamnă că taxele totale depășesc 200 000 de lei", spune producătorul.

De aproape un deceniu, producătorii din ramura avicolă atrag atenția asupra faptului că sistemul actual de TVA îi dezavantajează față de concurenții din afară. Carolina Linte, director executiv al Patronatului Întreprinderilor din Industria Prelucrătoare de Carne, pledează pentru un TVA unic pe întreg lanțul valoric – o practică deja adoptată de multe state membre UE pentru a promova concurența loială și creșterea industriei. Spre exemplu, Germania aplică o cotă de TVA de 7%, Croația – 13%, Slovacia – 10%, iar România – 9%. Această abordare asigură condiții egale pentru toate produsele alimentare și contribuie la o dietă echilibrată a populației. „Din punct de vedere al colectărilor fiscale, am demonstrat că un TVA unic ar aduce mai mulți bani la buget prin scoaterea la lumină a afacerilor din economia subterană", afirmă Carolina Linte.

Dumitrița Cojocaru, director comercial al AXEDUM, atrage atenția asupra faptului că TVA-ul de 20% aplicat produselor de primă necesitate, cum ar fi carnea de pui și ouăle, afectează puterea de cumpărare a populației, în special a celor cu venituri mici. „Atunci când cumpără un cârnaț de pui sau un cofraj de ouă, pensionarii și oamenii cu venituri limitate plătesc TVA ca și cum ar consuma produse de lux. O cotă mai mică ar ajuta și populația, și producătorii prin creșterea consumului. Dacă ne aliniem la standardele europene, atunci și aspectul fiscal trebuie să se alinieze”, susține ea.

Gheorghe Bîrlădean atrage atenția că TVA-ul ridicat plătit la vânzarea produselor nu le permite companiilor să investească în dezvoltare și modernizare. Acesta recunoaște că, în cazul în care taxele ar fi reduse, „venitul pe care îl obține producătorul va fi imediat reinvestit, deoarece suntem cu mulți ani în urmă, chiar și în comparație cu țările vecine".

În propunerile sale de politici adresate Ministerului Finanțelor și Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, EBA Moldova recomandă fie aplicarea unei cote unice de TVA de 12% pe întregul lanț valoric al cărnii de pasăre, fie includerea cărnii de pasăre, a ouălor și a produselor din carne de pasăre în lista produselor taxate cu cota redusă de 8%. Potrivit Asociației, reducerea TVA-ului la 12% ar putea scădea prețul final al produselor cu 5%.

Secretarul de stat la Ministerul Finanțelor, Cristina Ixari recunoaște validitatea solicitărilor adresate. Potrivit ei, și Fondul Monetar Internațional (FMI) a sugerat ca Moldova să revizuiască lista produselor care beneficiază de TVA redus, recomandând ca această facilitate fiscală să fie adusă la zi pentru a include toate produsele de primă necesitate.

Totodată, demnitarul atrage atenția asupra dificultăților de implementare. În timp ce această reducere ar avea beneficii semnificative pentru producătorii de carne de pui și ouă, există riscul de a crea nemulțumiri în rândul altor sectoare agricole. „Imaginați-vă ce vor spune fermierii, care acum au o cotă de 8%, dacă venim și anunțăm o cotă unică de 12%? Asta va crea nemulțumire pe fondul lanțului de crize care au avut loc – secetă, creșterea prețurilor la combustibil, importuri de cereale din Ucraina”, spune Ixari. În plus, secretarul de stat menționează că simpla reducere a cotelor de TVA nu garantează scăderea prețurilor de la raft, citând exemplul HoReCa, unde, în timpul pandemiei, scăderea TVAului nu a dus la micșorarea prețurilor pentru consumatori.

Deși reducerea TVA-ului la carnea de pasăre și ouă nu este inclusă în actuala politică fiscală votată în Parlament, autoritățile nu exclud această posibilitate în viitor. Dar pentru aceasta, este nevoie de clarificări din partea industriei cu privire la modul în care o astfel de cotă s-ar aplica diferitelor inputuri și activități. Inputurile precum cerealele, îngrășămintele și combustibilul, esențiale pentru diverse activități agricole, trebuie definite clar pentru a asigura o politică fiscală echilibrată și eficientă. Ministerul își propune să elaboreze un proiect cuprinzător până la sfârșitul anului, cu o potențială implementare la începutul anului 2025.

Notă: Acest articol este rezultatul participării la prima ediție a Școlii de Finanțe Publice pentru jurnaliști, un proiect care a reunit 11 jurnaliști de la diverse instituții media din țară. Realizat de AO FinEdu în colaborare cu Ministerul Finanțelor și susținut de Camera Americană de Comerț din Moldova, proiectul a inclus șase sesiuni de informare pe teme esențiale legate de finanțele publice.