La răscrucea unei creșteri
Întrebarea care plana în aer însă era una singură: cât de departe este visul de realitate?
Ambiție versus realitate
Subiectul central al întâlnirii din 14 mai s-a axat în jurul unui punct nodal când vine vorba despre perspectivele economice ale Republicii Moldova, Planul de Creștere Economică – EU for Moldova, un proiect de susținere ce promite să ajusteze traiectoria economică a țării și să accelereze integrarea sa în structurile europene.
În esența sa, acest sprijin este cel mai semnificativ suport acordat Republicii Moldova de la independență încoace. Obiectivele anunțate sunt îndrăznețe: crearea a 100 mii de locuri de muncă, sprijinirea a 25 mii de afaceri existente și lansarea a cinci mii de noi inițiative antreprenoriale. Planul nu se limitează la cifre, ci vizează o modernizare sistemică a infrastructurii, de la rețelele rutiere și transportul urban la căile ferate și interconexiunile transfrontaliere. În plus, promite eliminarea tarifelor de roaming, extinderea accesului la internet de mare viteză și investiții cruciale în sectorul sănătății, prin construirea a două spitale regionale moderne.
Până în 2027, se urmărește, pe lângă crearea locurilor de muncă și susținerea afacerilor menționate, sprijinirea a trei mii de companii orientate spre exportul în Uniunea Europeană (UE). Un accent semnificativ este pus pe îmbunătățirea calității vieții cetățenilor, cu obiectivul de a asigura accesul la apă potabilă, canalizare și gestionarea modernă a deșeurilor pentru 1,5 milioane de oameni. Planul include și măsuri concrete pentru tranziția verde, prin oferirea a 40 mii de eco-vouchere pentru electrocasnice eficiente energetic și reabilitarea a 63 mii de hectare de terenuri arabile și păduri. Investiția în capitalul uman este, de asemenea, o prioritate, cu planuri pentru crearea a cinci mii de locuri noi în grădinițe.
Pachetul financiar total de 1,9 miliarde de euro este o combinație dintre granturi nerambursabile și împrumuturi pe termen lung, caracterizate de dobânzi scăzute și condiții de rambursare favorabile. Perioada de grație de 10 ani și scadența totală de 40 de ani pentru împrumuturi oferă Moldovei o flexibilitate financiară semnificativă.
Cu toate acestea, suportul financiar nu este necondiționat. Implementarea unei agende de reforme ambițioase, ce cuprinde 56 de reforme și 153 de măsuri concrete, structurate în jurul a șapte piloni esențiali, reprezintă o precondiție fundamentală. Aceste reforme vizează sectoare vitale pentru creșterea economică și integrarea în piața unică a UE.
Potrivit funcționarilor europeni, impactul economic anticipat este semnificativ, cu estimări ce indică o creștere anuală de cel puțin cinci la sută. Un indicator-cheie urmărit este dublarea potențială a salariului mediu până la sfârșitul deceniului, ca rezultat al reformelor structurale și al investițiilor strategice.
În cadrul discuției propriu-zise, Alexandru Gozun, președintele AmCham, a nuanțat optimismul inițial, subliniind că, deși strategia este necesară și vizează o maturizare a economiei prin investiții structurale, implementarea efectivă și transformarea viziunii în rezultate concrete rămân provocări majore. Ritmul lent al reformei regulatorii a fost identificat ca un potențial obstacol în stimularea economică. Specialistul a evidențiat faptul ce ține de condiționarea finanțărilor europene de atingere a indicatorilor de performanță, lucru văzut de el ca un element pozitiv, ce ar putea impulsiona o abordare mai riguroasă. Cu toate acestea, întrebări privind sprijinul efectiv acordat companiilor pentru accesarea resurselor și adoptarea inovațiilor tehnologice au rămas deschise. În esență, este un plan ambițios, cu un potențial semnificativ, dar al cărui succes depinde foarte mult de capacitatea de a transforma viziunea strategică în acțiuni concrete.
Lecții și oportunități
În context, au fost abordate și subiecte legate de sectorul agricol. În acest sens, Carolina Linte, director al Asociației naţionale a producătorilor de lapte şi produse lactate „Lapte”, a adus o perspectivă esențială asupra unui sub-sector adesea trecut cu vederea: cel al produselor de origine animală. Ea a subliniat complexitatea specifică a sectorului produselor de origine animală, care necesită un set riguros de norme și cerințe sanitar-veterinare, așa cum sunt menționate în planul de creștere. Linte a abordat întrebări privind autorul planului și modul în care acesta răspunde necesităților specifice ale sectorului. În particular, ea și-a exprimat dezacordul cu privire la faptul că cerințele sanitare și normele sanitar-veterinare sunt reduse doar la păstrarea reziduurilor și infrastructura pentru organisme. Linte a insistat asupra existenței multor altor norme și cerințe esențiale pentru creșterea și producerea animalelor care, în opinia sa, nu se regăsesc suficient de detaliat în plan.
Întrebările specialistei au vizat direct direcția investițiilor: acestea se vor concentra pe capacitatea de testare a reziduurilor sau pe sprijinirea instituțiilor statului pentru a ridica nivelul de competitivitate al operatorilor din sectorul produselor de origine animală la standardele UE? Ea a subliniat dificultatea de a concura cu operatori europeni care deja implementează aceste cerințe și a întrebat cine va oferi fermierilor moldoveni cunoștințele și asistența necesară pentru a se alinia la aceste standarde. Totodată, a menționat și a întrebat dacă planul de creștere prevede toate aspectele necesare pentru sectorul produselor de origine animală. Ea a criticat lipsa de consultare a asociațiilor de profil din domeniul agroalimentar în elaborarea planului.
În același timp, ea a asigurat că întreprinderile din sectorul produselor de origine animală au realizat progrese semnificative în îmbunătățirea condițiilor de lucru și a cerințelor sistemului de management și siguranței alimentelor, chiar și în lipsa unor proiecte specifice de evaluare și sprijin în această direcție. Experta a vorbit și despre faptul că sectorul de lapte și carne a avansat în mare parte prin propriile eforturi, fără asistență externă semnificativă în domeniul managementului siguranței alimentare. Specialista a pledat pentru o mai bună înțelegere a nevoilor specifice ale sectorului produselor de origine animală.
În altă ordine de idei Andrian Digolean, secretar de stat la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, a evocat cicatricile adânci lăsate de embargourile rusești asupra vinurilor moldovenești. Crizele din 2006 și 2013 nu au fost doar șocuri economice, ci au avut un impact uman semnificativ asupra comunității vinificatorilor. Totuși, el cataloghează experiența ca pe una care a demonstrat o remarcabilă capacitate de adaptare și unitate. Înființarea Oficiului Național al Viei și Vinului (ONVV) și crearea brandului „Vinul Moldovei" au marcat un punct de cotitură, sprijinind industria și promovând o imagine de calitate pe plan internațional. Specialistul a menționat că acest succes ar trebui să inspire și alte sectoare, spre exemplu, cel horticol sau cel de procesare a fructelor și legumelor. Totodată, strugurii de masă, de exemplu, reprezintă un potențial semnificativ, care încă nu este valorificat pe deplin și a cărui realizare necesită o strategie guvernamentală clară și un sistem de subvenții inteligent, orientat spre proiecte cu valoare adăugată ridicată.
În altă ordine de idei, Andrei Crigan, președinte al Camerei Bilaterale de Comerț și Industrie Republica Moldova-România și expert în facilitarea accesului companiilor autohtone pe piețele externe, a adus în discuție faptul că doar o mică parte a companiilor moldovenești active se angajează semnificativ în export, excluzând materiile prime. Decalajul de competitivitate, adesea ascuns de presiunea operațională zilnică, reprezintă un obstacol major. Companiile locale se concentrează pe onorarea comenzilor curente, având resurse limitate pentru investiții strategice pe termen lung în export. În contrast, firmele străine din Moldova beneficiază adesea de o productivitate și o capacitate financiară superioare. El a subliniat necesitatea unei reorientări spre producția de bunuri cu valoare adăugată mai mare și o utilizare mai eficientă a resurselor locale.
Un mesaj-cheie reiterat de Crigan a fost importanța consolidării pieței interne ca o etapă crucială pentru succesul pe piețele externe. O bază locală solidă oferă stabilitate și resursele necesare pentru expansiunea internațională, schimbul de cunoștințe și colaborarea au un rol vital.
Un drum presărat cu reforme
Odată cu venirea unui grup parlamentar în frunte cu Radu Marian, deputat și președinte al comisiei economie, buget și finanțe, discuția a devenit și mai dinamică. Acesta a oferit o perspectivă detaliată asupra stadiului negocierilor Republicii Moldova cu Uniunea Europeană în contextul unei dezvoltări durabile. Deputatul a subliniat că țara se află într-o etapă crucială, necesitând o aliniere atentă a pozițiilor de negociere cu cele ale UE. El a explicat cum reprezentanții țării noastre se deplasează la Bruxelles pentru a stabili termenele de transpunere a legislației naționale la standardele europene, identificând simultan punctele în care țara solicită excepții sau perioade de tranziție. Exemplul standardelor de construcție, pentru care Moldova a cerut o perioadă de implementare de cinci ani după aderare, a ilustrat complexitatea acestui proces. Totodată, demnitarul a subliniat că până în 2027, aceste negocieri ar trebui finalizate. În legătură directă cu Planul de Creștere Economică, deputatul a menționat faptul că banii sunt oferiți la condiții foarte avantajoase, chiar dacă doar 400 de milioane sunt cu titlu de grant.
Un aspect important subliniat de deputat a fost potențialul de mobilizare a unor fonduri adiționale substanțiale, estimate la 2,5 miliarde de euro, prin diverse acorduri de investiții și programe de finanțare conexe. În total, prin atragerea și utilizarea eficientă a fondurilor europene și a investițiilor conexe, s-ar putea mobiliza un volum financiar total de 4,4 miliarde de euro pentru relansarea economică a țării.
Deputatul a prezentat, de asemenea, așa-zisul single project pipeline, oferind o imagine clară asupra direcțiilor de investiții: infrastructură și transport (300 milioane de euro), infrastructură de afaceri și industriale (300 milioane de euro), dezvoltare regională și locală (490 milioane de euro), agricultură (300 milioane de euro), mediu (200 milioane de euro), educație (200 milioane de euro), sector social (75 milioane de euro), sănătate (120 milioane de euro) și infrastructură locală (100 milioane de euro).
Un punct esențial reiterat de demnitar a fost condiționalitatea strictă a acestor fonduri. Accesarea lor depinde de implementarea reformelor asumate, de menținerea parcursului european al țării, de progresul în procesul de negociere cu UE și de transpunerea acquis-ului comunitar. Deputatul a făcut o aluzie subtilă la instabilitatea politică internă, sugerând că aceasta ar putea reprezenta un risc semnificativ pentru absorbția fondurilor. În concluzie, Marian a subliniat necesitatea unui suport politic intern solid pentru implementarea reformelor, recunoscând dificultatea unor reglementări.
Critică constructivă și realități pragmatice
Totodată, Radu Marian a subliniat angajamentul ferm al guvernului de a stimula economia prin investiții strategice, atât publice, cât și private. El a argumentat că alocările bugetare semnificative în infrastructură nu sunt doar necesare pentru mobilitate, ci generează direct activitate economică și locuri de muncă. Marian a contracarat criticile privind lipsa unui plan concret prin menționarea celor 56 de măsuri specifice. De asemenea, a reiterat potențialul enorm al apropierii de UE pentru deblocarea unor fonduri suplimentare substanțiale, aducând ca exemplu concret investiția în autostrada Ungheni-Chișinău. În ceea ce privește întreținerea infrastructurii existente, a recunoscut necesitatea creșterii alocațiilor, explicând însă că prioritatea politicilor sociale în contextul multiplelor crize a influențat deciziile bugetare anterioare. De asemenea, a exprimat acordul asupra importanței concentrării în etapa următoare pe susținerea activității economice prin instrumente financiare diverse.
Ion Poia, deputat în Parlament, a continuat pledoaria pentru viziunea guvernamentală, accentuând importanța restabilirii economiei și a pregătirii active pentru oportunitățile ce vor apărea odată cu o eventuală normalizare a situației geopolitice regionale. El a detaliat planurile concrete de dezvoltare a parcurilor industriale. Deputatul a îndemnat direct antreprenorii să urmărească anunțurile Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării pentru a valorifica oportunitățile oferite de aceste noi centre de creștere economică.
În contrast, Oleg Tofilat, director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor din Moldova, a etichetat planul de creștere drept unul „socialist-intervenționist". Expertul și-a exprimat rezerve serioase cu privire la eficacitatea investițiilor în infrastructură în absența unei strategii clare de generare a activității economice conexe. El a pus sub semnul întrebării viabilitatea economică a unor proiecte specifice și a argumentat că infrastructura, deși esențială, nu este un panaceu pentru creșterea economică. Specialistul a subliniat provocările sistemice persistente în economia moldovenească, menționând probleme precum sistemul TVA la import și lipsa unei planificări pe termen lung pentru întreținerea infrastructurii. El a insistat asupra necesității unei abordări holistice a planului de creștere, care să integreze strategii de finanțare a întreținerii și de stimulare a investițiilor private.
În altă ordine de idei, Valentina Manic, deputat și vicepreședinte al comisiei economie, buget și finanțe, a subliniat deschiderea comisiei față de sectorul de afaceri și eforturile depuse pentru îmbunătățirea politicilor fiscale. Ea a recunoscut că fondurile oferite prin Planul de Creștere reprezintă un prim pas, având în vedere stadiul actual al procesului de pre-aderare. Demnitarul a evidențiat evoluția economică recentă și creșterea economică modestă din anul 2024, pledând pentru o colaborare continuă cu mediul de afaceri în definirea politicilor bugetar-fiscale optime.
Un alt punct de vedere a fost vociferat de Vladimir Mitru, consilier economic al primarului general al municipiului Chișinău. Acesta a subliniat importanța economică a municipiului Chișinău care înseamnă agenți economici care contribuie la circa 60 la sută din produsul intern brut și 40 la sută din populația activă a țării și a adus în discuție aspecte pragmatice legate de implementarea proiectelor de investiții publice. El a subliniat importanța unei politici fiscale clare și predictibile pentru atragerea investitorilor și asigurarea rentabilității proiectelor finanțate din fonduri europene. Specialistul s-a referit și la impactul inflației asupra fondului rutier și a sugerat necesitatea ajustării taxelor rutiere. Totodată, a sugerat o ajustare a impozitului imobiliar. El a pledat pentru o abordare economică pragmatică, evitând populismul în detrimentul dezvoltării durabile.
Nu în ultimul rând, Dorian Istratii, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, a subliniat că succesul Planului de Creștere al Republicii Moldova depinde în mare măsură de implicarea activă și responsabilă a comunității de afaceri. El a argumentat că oamenii de afaceri au un rol crucial în implementarea reformelor, în atragerea investițiilor și în crearea de locuri de muncă. În contextul acestui aport necesar, demnitarul a subliniat problema salariilor în plic, evidențiind impactul negativ al acestei practici asupra economiei, asupra bugetului de stat și asupra drepturilor sociale ale angajaților. Totodată, el a subliniat faptul că economia tenebră este estimată la 15-16 miliarde, iar la acest aspect trebuie de lucrat consecvent printr-o cooperare stat – mediu de afaceri. El a reiterat că succesul acestui plan ambițios nu va fi posibil fără un angajament real din partea oamenilor de afaceri de a opera în mod transparent.
Încredere, justiție și inovație
Ulterior, focusul discuției s-a îndreptat spre teme precum încrederea dintre actorii economici, starea sistemului judiciar și rolul din ce în ce mai important al inovației și tehnologiei în propulsarea creșterii.
Roger Gladei, managing partner Biroul Asociat de avocați Gladei și Partenerii, a subliniat importanța unui sistem judiciar funcțional și independent, alături de un mecanism de arbitraj eficient, pentru a crea un climat de încredere esențial pentru implementarea cu succes a Planului de Creștere.
El a argumentat că investitorii – atât interni, cât și externi – acordă o atenție deosebită calității sistemului judiciar atunci când iau decizii de investiții. Un sistem judiciar perceput ca fiind corupt, lent sau influențat politic poate reprezenta un factor descurajator major. Prin urmare, reformarea și consolidarea independenței sistemului judiciar sunt esențiale pentru a asigura un mediu de afaceri sigur și previzibil, unde contractele sunt respectate și drepturile de proprietate sunt protejate.
În paralel, avocatul a pledat pentru dezvoltarea și promovarea arbitrajului ca o alternativă eficientă la litigiile din instanțele de stat. El a explicat că arbitrajul poate oferi o soluționare mai rapidă și mai specializată a disputelor comerciale, ceea ce este deosebit de important în contextul implementării rapide a proiectelor de dezvoltare. Un sistem de arbitraj credibil ar spori încrederea investitorilor, oferindu-le o cale alternativă și mai eficientă de a-și proteja interesele.
În altă ordine de idei, Alexandru Gozun a accentuat necesitatea ca strategia de dezvoltare să se bazeze pe elemente cu un potențial real de creștere, gestionând în același timp riscurile inerente. El a pledat pentru o aliniere strânsă a poziției de negociere cu UE la așteptările concrete ale comunității de afaceri și pentru o direcționare strategică a investițiilor în infrastructură, inclusiv optica spre potențialul sectorului logistic în contextul reconstrucției Ucrainei.
Iurii Cicibaba, managing partner al companiei de audit Forvis Mazars, a adus în prim-plan tema indexării taxelor cu rata inflației și a menționat evoluții pozitive recente în politica fiscală, în special în sectorul informațional, exprimându-și speranța într-o stabilizare a inflației și subliniind rolul stimulent al facilităților fiscale.
Ulterior, discuția a atins și subiectivul legat de impactul inteligenței artificiale (AI) în diverse sectoare. Tudor Plăcintă, fondator Boomerang Performance Marketing Agency, a împărtășit experiența propriei companii în utilizarea AI pentru automatizarea proceselor vizuale de producție și chiar în publicitate, subliniind potențialul acestei tehnologii de a eficientiza operațiunile și de a crea noi oportunități. El a recomandat insistent explorarea aplicațiilor AI în diverse domenii ale afacerilor.
Totodată, Nara Abrahamyan, director al agenției de recrutare și consultare SBC-HR, a adus o perspectivă globală asupra integrării AI, menționând experiența conlucrării cu afaceri din Statele Unite ale Americii, Kazahstan și Țările Baltice. Ea a subliniat că provocările legate de personal nu sunt specifice doar Republicii Moldova și a argumentat că AI poate fi un instrument valoros în soluționarea deficitului de forță de muncă. Specialista a pledat pentru o abordare integrată a implementării AI, care să nu neglijeze importanța factorului uman și a proceselor existente, subliniind că AI este doar un instrument de îmbunătățire și nu o soluție magică. De asemenea, ea și-a exprimat speranța în reglementări legislative care să protejeze drepturile clienților în contextul utilizării algoritmilor AI.
În concluzie, evenimentul BusinessClass a oferit o platformă valoroasă pentru un dialog constructiv privind viitorul economic al Republicii Moldova. Planul de Creștere Economică al UE reprezintă o oportunitate istorică, dar succesul acestuia depinde de o implementare inteligentă, de reforme curajoase, de o colaborare strânsă între toate părțile interesate și de cultivarea încrederii reciproce.
